In urma vestii ca la Provino Cluj (15-18 martie) s-a inscris printre expozanti si producatorul Crama Telna, mi-i s-a aprins un beculet. Vazusem sticlele lor pe rafturile catorva magazine mari din Cluj, citisem diverse relatari -mai mult sau mai putin istorice- despre existenta cramei si a plantatiilor de vie. Mai mult, exista o cladire undeva la marginea centrului istoric al Clujului, destul de retrasa si discreta, pe care inca se mai poti citi sterse literele inscriptiei “Crama Telna” -magazin de vinuri. Aceasta inscriptie imi trece des prin fata ochilor in drum spre birou, deasupra unei pivnite cu intrare adanca si boltita.
Cu toate acestea in minte, m-am repezit la Crama Noastra sa cumpar o mostra. Dintre trei vinuri ale Cramei Telna se poate alege
(albe, bineinteles) -o Feteasca Regala, o Feteasca Alba, si un cupaj de Muscat Ottonel cu Feteasca Regala. Parca vazusem cu ceva timp in urma si un Muscat Ottonel varietal?
Asa cum se potriveste unui vin alb, l-am racit bine inainte de deschidere: cupaj de Muscat Ottonel si Feteasca Regala 2008, imbuteliat in 2010, sec CMD, 12.5% alcool, DOC Alba-Iulia, comuna Ighiu. Culoarea este galben pai, limpede si plina, fara urme verzi de tinerete; “picioarele” spala grabite si subtiri peretii paharului.
In nas se simte componenta principala a cupajului -Muscatul: arome florale destul de intense, de flori de soc si tei, intregite cu o componenta mai racoritoare de mar verde si piersica necoapta -contributie a Fetestii? Nasul capata o oarecare profunzime pe masura ce se incalzeste vinul. Atacul incepe intens aromat -aceleasi fructe de vara: mere varatice, piersici necoapte, flori de soc, apoi aromele au o usoara cadere. Aciditatea plina, intensa, sustine bine aromele din gust, iar pe final ajunge sa domine senzatiile. Finalul e mediu ca intensitate, lasand in gura arome astringente de coaja de mar si zarzare.
Un vin care e serios chiar si in gluma, ca ardeleanul. Aromele au identitate, se simte o atentie si aplecare spre detalii -vizibila si in eticheta. Fara pretentii de mare corpolenta si profunzime, vinul are arome bine definite, echilibrate, si emana o rusticitate rumena si autentica. Daca nu ar fi fost acea usoara cadere a intensitatii aromelor pe final ar fi avut 4 dopuri, asa doar 3. Am mai reusit sa gasesc descrieri si impresii aici si aici. Culinar, n-are cum sa nu mearga bine alaturi de un cas de oaie, de la fermierii din zona; cred ca si acum doua secole au fost servite impreuna.
In incheiere, sper sa vad mai des vinurile acestei crame, si intr-un sortiment mai larg. In timp ce alti producatori fac stradanii sa-si inventeze o traditie -cate un “beci”, “comoara”, “castel” sau “conac”, sa se numeasca “boieresc” sau “domnesc”, sau sa-si gaseasca vreun butuc nobil de un secol-doua vechime, Crama Telna le are pe toate acestea din plin. Cred ca, daca aceeasi atentie acordata procesului de vinificare ar fi transpusa si la promovare si distributie, acest producator s-ar diferentia de sirurile lungi de sticle galbui de pe rafturi, si ar iesi din umbra “varului” de la est.
