Chateau La Tour de Mons 2009, Margaux
Regiunea Bordeaux este o constructie complicata, impartita intr-o multitudine de apelatiuni si grade de calitate. Pentru simplificarea intelegerii, poate fi impartita in „malul drept” si „malul stang” -plus regiunea numita „intre ape” (entre deux mers).
Malul drept cuprinde podgoriile situate pe partea dreapta a raului Dordogne, si ca soiuri este dominat de Merlot; se zice ca produce in general vinuri mai fine si mai abordabile. Pe partea opusa, pe malul stang al raului Garronne, vinurile tind sa fie mai taninoase, corpolente si aspre; soiurile dominante aici sunt Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Malbec si Petit Verdot.
Vinul de Bordeaux deschis zilele trecute este un Chateau La Tour de Mons 2009. Acesta este un mic producator, cu plantatii in zona de apelatiune Margaux -pe malul stang. Vinul este catalogat „cru burgeois” -asadar o treapta inferioara, insa peste termenul general de „vin de Bordeaux”. Calitatea vintage-urilor variaza destul de mult la an la an; se pare ca 2005 a fost unul foarte reusit. Sticla a fost primita cadou, asadar raportul calitate-pret este excelent 🙂 . Totusi, pe internet vinurile sunt la preturi foarte abordabile: 2009-le incepe cam de la 10 euro, iar 2005-ul undeva pe la 40 de euro.
Sticla clasica bordoleza, cu imaginea Chateau-ului in fundal; dop lung de pluta naturala, inscriptionat. Culoarea s-a prezentat purpuriu inchis, limpede, cu evidente tente violete -semn de tinerete. Primul nas a fost destul de obtuz si inchis, n-am simtit ceva mai mult decat fructe rosii. Pe masura ce s-a incalzit in sticla si pahar (l-am servit dupa 2 ore de frigider), s-au dezvoltat distinct tente de coacaze coapte, cirese carnoase, si ceva asemanator grafitului sau minei de creion. In fundal am ghicit niste urme discrete de lemn -exprimat prin vanilie si rom de Jamaica.
In gura taninii s-au simtit puternic, cuprinzatori, estompand usor celelalte arome: smochine, prune coapte, cirese, si un fundal usor afumat. Lemnul s-a simtit din nou extrem de discret, foarte bine integrat, tangibil doar prin senzatia amaruie si seaca de fum de lemn. Posgustul e mediu, ramane in gura cam 4-5 secunde, aducand ceva note de smochine si mirodenii.
In ciuda taninozitatii evidente da o senzatie echilibrata, placuta in gura, usor de trecut de la un pahar la altul. Un vin cu o oarecare eleganta rustica si simpla, cinstit si direct -departe de fratii si surorile mai mari si cu pretentii, din aceeasi zona de origine. Merge baut si imediat, (alaturi de musaca aurie de cartofi cu sunca si branza de oaie), si cu siguranta va merge si peste 3-4 ani -cand isi va mai cuminti taninii (l-as incerca cu peste).
A bon vivre!
Vinul din Cluj 
Mihai, mi-au murit laudatorii, dar daca ai nevoie de sfaturi in ceea ce priveste Bdx, nu ezita sa ma intrebi :)) Imi spui cati bani ai, si-ti recomand chestii „consumabile” in bugetul respectiv. De ani buni, atentia mea este indreptata cu preponderenta asupra acestei regiuni, pot spune ca-i cunosc putin mecanismele. Oricum, raportul calitate-pret este la un cu totul alt nivel aici, iar investitia trebuie sa fie mai mare, ca de altfel si rabdarea 🙂
Merci, voi tine cont de sfat. Deocamdata „tatonez” regiunea, si-mi fac curaj sa incep sa o cunosc; construirea unui portofoliu va veni intr-un alt viitor 🙂
Incerc doar sa-mi dau seama ce inseamna „vin bun acum”, si „vin bun mai tarziu” .
Cam asa se prezenta un 2004 in 2009. 🙂
Merci, e o adevarata „shopping list” (sau „liste des achats” ca sa fin in ton).
Mihai, eu nu cred ca ai dat-o-n bara deloc. A fost o experienta, nu?
2005 e un vintage mai bune decat 2009, oricat ar incerca criticii sa o dea la intors 🙂 Parerea mea 😀
E clar, mai bine nici nu postam articolul, am dat-o-n bara (sau in pahar) cu vinul asta 🙂 Am pastrat dopul, totusi.
Deci am invatat doua lucruri:
-de cumparat urgent o sticla de 2009 si ascuns bine pentru vreo 5 ani
-daca 2005 e un vintage atat de bun, de facut rost de o sticla 🙂 .
Parker recomanda varianta 2004 a fi consumata incepand cu 2011-2012 parca. De 2005 nu stiu ca eu am vaut ultima data 2004 si am studiat doar cazul acestui an.
Varianta din 2005 o am eu, luata din Carrefour, dar nu ma ating de ea deocamdata. App, am dat doar 60 de lei pe sticla, acum vreo 3 ani
Eu mai am una din 2005 😀
E muuult prea tanar 🙂 2 ani e putin, e de incercat peste inca vreo 5; vinurile astea tind sa intre in adormire in perioada asta
Cu siguranta ca l-am baut prea tanar (incepe sa ma incerce o oarecare umbra de parere de rau 🙂 ) -ce sa-i faci, entuziasmul de dupa GoodWine…
Sper sa mai incerc peste vreo 2 ani vintage-ul 2009, si incerc daca mai gasesc vreo sticla din 2005 (pe unde m-am uitat se comanda doar la bax de 12 sticle).
Mihai, am incercat vinul asta din ani diferiti in mai multe randuri. Mie mi-a placut de fiecare data. Parerea mea insa e ca pe asta l-ai baut cam prea tanar. 🙂