Că tot am intrat în zodia festivalurilor de câteva săptămâni, eu zic s-o luăm mai ușor. Să lăsăm deoparte recenziile stufoase, vocabularul de arhivă, descrierile exuberante. Vinurile deosebite și raritățile își au locul lor …dar nu acum. Edițiile limitate și millessime-urile …mai la toamnă. Verticale și orizontale? Când e mai frig. Preparare haute-cuisine? Aștă dată.

Importuri de la producători celebri? Parcele deosebite? Procedee neobișnuite de vinificare? Zeci de luni în baric? Pas, pas, și iar pas. Și să nici nu deschideți subietul legat de drojdii sălbatice, vinuri nefiltrate, vii nealtoite, butuci vechi, pivnițe gravitaționale, și alte asemenea. Pur și simplu nu pot digera informația asta acum.

Vreau lucruri simple, drăguțe, colorate, răcoritoare. Și, foarte important, care să îmi dea senzația că totuși nu mi-am scăzut standardele (prea mult..) și că mi-am păstrat o urmă de discernământ viti-vinicol.

Am găsit printr-un capăt de raft o sticlă căreia în alte condiții nu prea i-aș fi dat multe șanse, mai ales văzând anul de producție și cunoscând condițiile de păstrare: un vin de zmeură. L-am cumpărat înainte de pandemie, la o vizită la Ferma Delicium, probabil împreună cu diferite dulcețuri, siropuri și alte trufandale. Sticla a stat într-un raft, în spatele altor sticle mai mulți ani, până când am descoperit-o acum și am pus-o în frigider. Conform etichetei, e vin din zmeură, produs prin fermentare cu drojdii de vin, demidulce, 14% alcool, producția anului 2018 de la Ferma Delicium (jud. Cluj).

A fost o surpriză din cele mai plăcute, chiar este vin, cu un ușor și frumos buchet de învechire, dar păstrează foarte bine arome fructului, și o aciditate care echilibrează bine restul de zahăr. Fără să fi citit eticheta, nu cred că aș fi identificat foarte ușor fructul de bază, pare că nu e din struguri …dar nici nu e foarte diferit.

Una peste alta, l-am încercat și de sine stătător, dar adevărata lui putere stă în a fi un partener ideal pentru cocktailuri: cu rom alb și lămâie, cu vermuth alb și tonic, ori cu Campari, bitter Angostura și apă minerală. E aromat, răcoritor, se simt foarte bine aromele fructului și ușoare note terțiare, puse în valoare de contrastul dulce-amărui.

Și ca să fie carnavalul până la capăt, l-am încercat inclusiv alături de o vită în sânge, și nu-i lipsesc taninii și incisivitatea, puteți să mă credeți.