Practic, în weekend-ul trecut s-au săvârșit ultimele ore de vară, cu lumină aurie,  soare moale și căldură lipicioasă. Apoi a început școala, au venit ploile, am pus în dulap pantalonii scurți, și am mai bifat încă un anotimp estival trecut cu succes.

Dar momentul s-a cerut marcat atât din punct de vedere culinar, cât și vinicol. Așa că am pregătit o ultimă găteală de vară -nu că de acum înainte nu mai merge, ci dacă va mai fi, va fi în amintirea verii..

Și ce vin putea să meargă mai bine decât un Chablis, vin solar prin excelență și mare iubitor de potriveli cu vietăți acvatice, măsline sărate și verdețuri provensale.

Pe lângă aciditate și mineralitate, să nu uităm că farmecul Chablis-ului vine tocmai din rotunjimea și finețea Chardonnay-ului, cum numai acest strugure poate să îmbine: note de corcodușe târzii, dude albe, dar și ceva ananas, ceai verde, și un final învăluitor, ce compensează foarte bine amăreala măslinelor și savoarea peștelui.

Wake me up when september ends…