Pentru prima dată în ultimii 16 ani am părăsit Clujul natal și domiciliar de Revelion. Nu știu de ce acum și de ce în Cracovia, dar așa s-au aliniat astrele și s-au potrivit rezervările. Știu că oricine e cineva merge de Revelion într-unul din cei doi ”D” -Dolomiți sau Dubai, dar eu m-am dus într-unul din cei doi ”C/K”: Cracovia sau Krakow.

E una din acele destinații suficient de interesantă cât să te țină ocupat câteva zile, dar nu suficient de populară ori vizibilă cât să riști să te întâlnești cu vecinii de pe scară acolo. Așadar, dacă vrei să faci pe turistul incognito, e un loc sigur. Oricum, turiști sunt din plin, și nu cred că ai vreo șansă să pari localnic, deoarece limba e o barieră semnificativă. Nici măcar nu poți să te prefaci că știi să vorbești poloneză, e fizic imposibil. Sau ești vorbitor nativ, sau ești turist.

Pentru cei care au crescut cu ”Cavalerii Teutoni” și alte romane istorice similare, e o adevărată Mecca de arhitectură medievală eclectică în orașul vechi, cu trasee și rute dedicate: ruta zidurilor medievale, ruta monumentelor, ruta artiștilor, ruta ghetoului evreiesc, și bineînțeles ruta bisericilor și monumentelor religioase.

În plus, pe mine m-a fascinat și ”asamblajul” de structuri comuniste cu fațade contemporane de sticlă și metal fasonat -un simbol al modernizării și reînnoirii, dar și al spiritului est-european, eclectic prin excelență.

Când ajungeți în Cracovia, după vizita obligatorie la Castelul Wawel și Catedrală, și poate la Muzeul Bansky, eu zic să puneți în top pe listă și Muzeul Vodcii. Construit pe locul unde s-a aflat cea mai mare fabrică e alcool din Polonia, cu o istorie de peste 200 de ani, acum e în mijlocului unui complex modern de birouri, apartamente, hotel și restaurante. Au reușit să conserve o bună parte din arhitectura originală industrială, precum și multe instalații și utilaje.

Muzeul în sine e educativ și interactiv, potrivit cam pentru toate vârstele care pot să citească. Prezintă istoria distilării în general, istoria distilării în Polonia și în special în regiunea Galiției, tipuri și stiluri de distilare, revoluția dată de introducerea cartofului, modernizarea comerțului cu băuturi alcoolice, impactul războaielor, etc. Sunt create încăperi tematice pentru diverse perioade (o distilerie medievală, un han țărănesc, un bar Art Deco, și o fabrică comunistă cu lăzi de plastic, linii de îmbuteliere, uniforme muncitorești și un birou directorial de șef de intreprindere…).

La vodcă în sine nu prea mă pricep, așadar am degustat sârguincios diverse sortimente, cu explicațiile de rigoare, precum și cocktail-uri pe bază de vodcă. Diversitatea e incredibilă, la momentul de glorie fabrica producând câteva sute de sortimente, cu diverse tării și arome, din care câteva au poposit și pe rafturile de la noi înainte de Revoluție… Eu vă recomand mai ales vodca Chopin din secară.

După atâtea vizite și degustări, cina a fost de o simplitate și eleganță care m-a suprins, obișnuit cu meniurile extravagante practicate de restaurantele de la noi de Revelion. Am avut 4 feluri simple și elegante, perfect gătite, din care am remarcat mușchiulețul de cerb în sos de linte cu sfeclă. Ne-am bucurat de un vin lejer și abordabil, un cupaj din sudul Franței de Grenache și Syrah, care am mers cu toate preparatele. Ca fapt divers, restaurantul s-a închis la ora 12, și cine a dorit a continuat petrecerea la bar.

Deci vă recomand Cracovia, atât pentru experiența istorică, pentru un mic periplu culinar, dar și pentru a experimenta o altfel de realitate post-comunistă.