Este vinul un el sau o ea? (și ce am învățat din spatele tejghelei)


Vinul are gen? Este vinul un el sau o ea? Bea diferit un el de o ea?

Cum percep diferit vinul femeile și bărbații — între biologie, cultură și ce văd zilnic în magazin

Lucrând zi de zi într-un magazin de vinuri ajungi inevitabil să observi tipare. Nu rigide, nu absolute, dar suficient de clare încât să te pună pe gânduri. Femeile și bărbații se raportează diferit la vin. Nu neapărat în gust, cât în felul în care îl percep și ajung la el. Iar dacă punem lângă aceste observații și ce știm din biologie și istorie, lucrurile devin și mai interesante.

Diferențele încep într-adevăr, din corp. Femeile metabolizează alcoolul diferit: au mai puțină apă în organism, ceea ce duce la o concentrație mai mare de alcool în sânge;
produc mai puțină alcool-dehidrogenază (enzima care ajută la procesarea alcoolului), ceea ce duce la faptul că simt efectele mai rapid și, uneori, mai intens.

Din experiența mea, asta se traduce și într-o atenție mai mare la echilibru: procentul de alcool, aciditate, finețe. Femeile sunt cele care spun că vor un vin care să nu fie prea acid, prea alcoolic; interesant, multe spun că nu pot bea vinul roșu.

În același timp, există indicii că femeile pot avea o sensibilitate olfactivă mai fină. Nu neapărat că „simt mai bine”, dar de multe ori descriu mai nuanțat ce au în pahar — chiar și fără vocabular tehnic. Și în mod clar, ele pot să descrie mult mai acurat diferitele nuanțe și culori ale vinului! Poate din experiența descrierilor cosmetice…

Bărbații, în schimb, au în general o toleranță mai mare la alcool (datorită structurii corporale), dar asta nu înseamnă automat o percepție mai clară a vinului. De multe ori, experiența lor e mai puțin despre detalii senzoriale și mai mult despre structură.

De asemenea, dacă ne uităm înapoi în istorie, diferențele nu sunt deloc întâmplătoare. În Antichitate, consumul de vin era în mare parte un ritual masculin (simpozioanele grecești sunt exemplul clasic). În multe societăți, femeile aveau acces limitat sau erau judecate pentru consum. Da, matroanele romane aveau propriile banchete, dar pentru majoritatea femeilor, moravurile erau mult mai conservatoare. În Europa medievală, vinul era mai prezent în viața de zi cu zi, dar rolurile sociale dictau contextul: bărbații în spații publice, femeile mai mult în mediul domestic. Abia Odată cu Renașterea, vinul a devenit mai prezent, mai accesibil ambelor sexe, deși cu limitîri diferite. Toate acestea au lăsat urme la nivelul percepțiilor sociale până astăzi..

Cel mai interesant e să observ zilnic, în magazin, comportamentele diferite de cumpărare. Aici lucrurile devin cu adevărat interesante. Foarte des, clientele vin cu întrebări: „Ce arome are?”, „E mai mineral sau mai fructat?”, „Cu ce mâncare merge?” . Nu aleg doar după etichetă, vor context, vor să înțeleagă.

Și, contrar stereotipurilor, nu caută doar vinuri „ușoare”. Am avut nenumărate situații în care femei aleg vinuri puternice, complexe, fără nicio ezitare. Problema apare uneori din exterior: încă există tendința de a le „direcționa” spre rosé sau vinuri dulci. Ceea ce, sincer, nu reflectă realitatea din magazin.

Bărbații, în schimb, vin adesea cu alt tip de energie: „Care e mai bun?”, „Ce recomanzi pentru… ?”, „Cu care merg la sigur?”. Apare des dorința de a nu greși, de a face o alegere „corectă”, de a-i fi validate cunoștințele, preferințele. Și atunci alegerea vinului devine despre: reputație, origine, similarități cu alte vinuri băute, ranking, puncte/medalii, etc. Nu e o critică, e mai degrabă rezultatul unui tip de presiune socială: să știi ce să alegi, să discerni bine, să nu te expui.

Marketingul și stereotipurile, nu mai țin; industria vinului a întreținut mult timp niște idei simpliste: femeile = vinuri ușoare, fructate, rosé; bărbații = vinuri roșii, puternice, „serioase”. Dar din ce văd eu, deși poate mai au o oarecare valabilitate, aceste linii se estompează rapid. Realitatea este că gusturile nu țin de gen; experiența și deschiderea contează mult mai mult; oamenii devin din ce în ce mai liberi în alegeri.

Și, sincer, e unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în lumea vinului acum. Mai ales la tineri sunt vizibile aceste tendințe

Dacă ar fi să identific o problemă reală, nu sunt diferențele dintre femei și bărbați. Este faptul că vinul a fost prea mult timp: elitist, complicat inutil, plin de așa-zise reguli nescrise. Iar lumea s-a concentrat să respecte canoanele sociale, în loc să aprecieze produsul propriu-zis. Femeile au fost subestimate pentru gustul lor și capacitatea de a alege, iar bărbații au fost presați să fie cunoscători, să ”performeze” cu meniul în față, ori la raft.

În magazin văd des oameni care se relaxează abia când înțeleg că nu există răspunsuri greșite. Că există un vin pentru oricine. Da, biologia contează, istoria contează, cultura contează, societatea contează. Doar vinul e un produs civilizat.
Dar, la final, ceea ce face diferența este libertatea de a alege fără presiune.

Iar rolul meu, ca manager de magazin, nu e să spun oamenilor ce li se potrivește „în funcție de gen”, ci: să-i ajut să descopere, să le dau încredere în alegerile lor, să le îmbogățesc experiența.

Lasă un comentariu