Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Torrontes Cuma, 2009


Multe stiluri si feluri de vin par ca se potrivesc mai bine primavara si vara decat in restul anului; Torrontes e unul din soiurile care cu siguranta cade in aceaasta categorie. In general, se caracterizeaza prin arome bogate si variate in gama florala, iar daca sunt tinere, pot fi usor intepatoare si foarte intense. Astazi am pe masa un Torrontes care se potriveste acestei descrieri, luat ca „suvenir” de la GoodWine.

Ca un scurt reminder: soiul Torrontes este in ziua de azi specific Argentinei, unde a dobandit cea mai larga paleta de exprimari aromatice. Exista in nordul Spaniei (Galicia) un soi cu denumire similara, insa nu sunt inrudite decat indepartat. Cercetari mai recente arata ca soiul actual (cu cele trei sub-varietati ale sale) este inrudit cu Muscat-ul si cu un vechi soi -Missiones- adus de colonistii spanioli in America de Sud. Alte incrucisari ale acestora nu se cunosc insa in alte parti ale lumii, asadar se poate afirma ca acest soi este tipic si originar din provincia Salta a Argentinei.

Torrontes 2009 Cuma, produs de Michel Torino, este un vin organic. „Cuma” in limba Aymara (a indigenilor de la poalele Anzilor) inseamna „pur”, „curat”. Vinul a preluat acest nume in ideea de a scoate in evidenta calitatile regiunii: aerul nepoluat, apa topita din ghetari, solul fara chimicale si vinificarea in concordanta cu principiile organice. Valea Cafayate, unde sunt plantatiile acestui producator, adauga in plus si factorul altitudine -in jur de 1700 m, si variatiile mari de temperatura de la zi la noapte.

Vinul e 100% Torrontes, fermentat si maturat in cisterne de inox. Arome bogate de miere proaspata, caisa si flori de salcam caracterizeaza nasul acestui vin. Limba se bucura de un gust amplu de caisa si nectarina, cu urme mai amarui de sambure de caisa. Daca e bine racit, aciditatea echilibreaza bine aromele, cand insa se incalzeste la temperatura camerei, devie plat si siropos (probabil varsta incepe sa-si spuna cuvantul). Nota amaruie de sambure de caisa este prezenta si in postgustul mediu si destul de intens.

Aminteste oarecum de un Gewurztraminer sau de o Tamaioasa Romaneasca, dar are personalitatea sa. E un vin exuberant, bogat, fara sa fie complicat, e o mica bucurie a vietii zilnice (ca si atunci cand gasesti o bancnota uitata in portmoneu, sau autobuzul vine la timp, sau cand ti se da prioritate in intersectie).

Cand se va deschide sezonul gratarelor, ii va sta bine de-a dreapta grill-ului intr-o galeata cu gheata: ca si aperitiv, cu o salata de vinete sau de cartofi, langa un pui cu mujdei sau chiar un carnacior alb usor rumenit. Aprovizionarea se poate face de aici.

2 comments on “Torrontes Cuma, 2009

  1. Andrei Corneliac
    9 Aprilie 2012

    El cafayate este un satuc- hai comuna, cu reputatia mondiala a celor mai inalte vii din lume- la peste 1600 m (mendoza este la sub 1200 m). In realitate un pic la nord de cafayate ( se citeste cafajate) este un domeniu la aproape 3000 m al unui elvetian cu un ansamblu de 5 stele- special destinat oeno-turismului haut gamme.
    Strugurele si vinul torrontes aduc a apelatia viognier respectiv condrieu din valea Rhone ului, Franta si se imbina extraordinar cu cuisine ul asiatic sau cu carnea alba. In schimb exista un polimorfism enorm al calitatii acestui vin- sunt podgorii precum Etchart sau Don David care au sticle superbe ce depasesc in Franta 14 e sticla, in timp ce un torrontes normal incepe de la 4 e.
    Sunt un fan Argentina, dar sa l vad baut cald niciodata.. cat despre asocierea cu o salata de cartofi e un pic cam prozaica….

    • Mihai Oprea
      9 Aprilie 2012

      Merci pentru comentariu; intr-adevar, Cafayate beneficiaza de o serie de doua conditii care favorizeaza cresterea viilor la altitudinea respectiva: existenta apelor pentru irigatii, si cele aproape 300 de zile cu soare pe an. La 3000 m mi se pare totusi cam extrem, mai ales ca solul ramane inghetat o buna perioada din an.
      Din cate stiu, strugurele Torrontes in sine nu prea are rude apropiate in Franta, ci este o variatie spontana aparuta chiar in Argentina, prin incrucisarea a doua soiuri aduse de colonisti; variatii de calitate foarte mari exista intr-adevar, insa in Cafayate se produc cele mai buna Torrontes-uri, iar Don David este unul din ele.
      Cererea ridicata mai ales de pe piata engleza si americana au dus la plantari masive in regiuni ale Argentinei care nu-i sunt neaparat favorabile, si rezulta un vin fals si abrutizat, departe de ceea ce poate oferi. La o scara mai mare, s-a intamplat la fel in urma cu doua decenii, cand era la moda Chardonnay-ul. Am inteles ca rezultate interesante s-ar fi obtinut intr-o regiune la fel de rece dar mai sudica -Patagonia; n-am ajuns insa la vinurile respective.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Information

This entry was posted on 2 Aprilie 2012 by in Vin and tagged , , , , , , , , .

Disclaimer

Ceea ce scriu reprezinta opiniile si experientele mele personale referitoare la produsele si evenimentele descrise

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2,479 de urmăritori

Categorii articole

%d blogeri au apreciat asta: