GoodWine din aceasta primavara a inceput si s-a terminat repede pentru mine. Inghesuit intre treburi la birou si orarul zborurilor (recent, s-a adaugat a 6-a cursa pe zi spre Cluj, thank you Tarom!), cel mai important festival de vin de la noi a fost mai degraba un sprint decat un maraton printre standuri si pahare.
Avand patru ore la dispozitie (in loc de 2 zile, cat ar fi nevoie in mod normal sa-l strabati la pas), am aplicat o tactica fulger: in sensul acelor de ceasornic -vinurile albe, apoi la intoarcere in sens invers, vinurile rosii. Fara carnetel, fara notite, fara agenda prestabilita, doar cu aparatul foto fluturand de gat, cu buzunarul plin de pliante, si cu ochii la ceas…
Despre organizare pe scurt, asa cum s-a vazut in prima zi: aglomeratie mare, atat la producatori cat si la clienti. Daca va creste numarul expozantilor nu stiu unde vor mai asambla standurile, ca deja sunt inghesuite, o locatie mai generoasa e imperios necesara, care sa permita suficient spatiu si pentru activitatile paralele: degustari in grup, show-uri gastronomice, etc. DPDV al vizitatorilor, surprinzator de multa lume pentru primele ore ale targului. Efectiv, la mijlocul dupamesei era ingesuiala si coada la unele standuri. Pe langa vizitele reciproce ale expozantilor, presa de specialitate si fanii hardcore (bloggeri si afiliatii lor), erau o multime de vizitatori „normali”. Ma gandesc ce va fi duminica la amiaza…
Fara alte comentarii introductive, vinurile si expozantii remarcati, intr-o ordine absolut aleatorie:
–Jidvei -un stand frumos si elegant, care pune in valoare frumoasa gama de vinuri orchestrata de Mark Dworkin: Ana (Muscat si Chardonnay) si Maria (Pinot Gris si Feteasca Alba). Vinuri indraznete, exuberante, new world, o schimbare radicala…
–Cotnari Domenii -aceeasi schimbare radicala: etichete noi, in spirit contemporan, si game noi-noute: gama Simpozion, cu Grasa, Feteasca si Tamaioasa vinificate sec -un must-taste pentru orice pasionat;
-crama Vylyan, Ungaria: un producator mediu din sud-vest; vinurile rosii sunt de remarcat: un Pinot Noir cu tipicitate buna, dar cam indraznet, un Cabernet 2007 elegant si evoluat, un Cabernet Franc aspru ca un smirghel, si un cupaj fabulos de Merlot, Cab Franc, Blaufraenkish si Shyrah;
-vechea cunostinta, standul cu vinuri argentiniene Michel Torino -acum cu vinuri noi (2010 si 2011), deja premiate si galonate;
-standul producatorilor din Dragasani, uniti sub semnul Cramposiei: Avincis (un cupaj superb de Feteasca Regala si Pinot Gris -acid si fin aromat; a aparut si un roze si un cupaj rosu -nedegustate), Stirbey (clasice, inegalabile, am degustat spumantul din Cramposie, cu un miros crocant de paine
proaspata), Via Sadu (producator mai mic dar cu vinuri mari -un Sauvignon Blanc foarte new world si o Feteasca Regala);
–Rotenberg: dincolo de nesfarsitele discutii si controverse, vinurile sale e greu sa fie trecute cu vederea. Notorius 2008, preferatul meu, si-a mai temperat asprimea si agresivitatea fara sa-si piarda din robustete, si are un final piperat atat de picant ca-ti dau lacrimile. Rose-ul 2011, cu 14.7% alcool, e cu siguranta in linia rose-uriloe atipice, si va fi un hit printre fani;
–Liliac de Transilvania -am regasit cu placere Sauvignon-ul Blanc 2011;
–Budureasca: Chardonnay 2011, si Pinot Noir rezerve 2009;
–Recas: despre vinurile lor am scris multe, si mai sunt tot atatea de scris; am remarcat de data asta un Cabernet si o Feteasca Neagra La Putere 2011;
–Vinarte: o adevarata lectie de vinuri si vintage-uri; am remarcat un Sauvignon Blanc Starmina 2011, si am regasit Feteasca Neagra Swallow Tail;
–SERVE, deloc in ultimul rand (de fapt, chiar langa intrare); despre vinurile lor am amintit in repetate randuri; acum am remarcat un Cabernet de pe plantatiile din Doborgea, total diferit de celelalte: catifelat, echilibrat, rotound, discret.
–Edoardo Miroglio -un Muscat si un Arneis (cine nu stie ce e aia, sa mearga la stand)
De asemenea, show-urile gastronomice (printre care si Adi Hadean) au atras multi privitori; am mai zabovit pe la: standul Napolact -fara patriotism local, au de departe cea mai mare varietate de branzeturi maturate; standul Trufex– va spune ceva zacusca cu trufe? dar mierea cu trufe, si uleiul
cu trufe? ; branza Sambrunia, un adevarat parmezan romanesc, de la un producator local din jud. Hunedoara.
Aceasta reprezinta doar o scurta trecere in revista a memoriei; cu siguranta am omis o multime de vinuri demne macar de incercat. Deja primele impresii au inceput sa apara –aici de exemplu- si cu siguranta ca vizitatorii seriosi vor profita si de ultima zi a targului.
Eu inchei cu goodbye GoodWine, see you in November.
Pingback: Între struguri, între vii, la GoodWine de ce revii? | impresii din lumea mare
Jidvei (albe): superb!!
Cotnari Domenii (albe si BB roze): excelent!
Vylyan (rosii): din alta galaxie!
Michel Torino: elegant, frumos, RCP super, dar deja nu ne-am mai nascut nici noi ieri 😉
Avincis – de urmarit la albele spuse de tine.
Rotenberg: cea mai slaba prestatie din ultimul timp, din pacate am auzit in jur epitete urate: spirt, must tulbure, mi-e si rusine sa zic mai multe, nici parerea mea personala nu-i foarte buna.
Budureasca: pe drumul cel bun, constant +1 sau 2 puncte la mai toate vinurile de la an la an.
Recas: pliat directional spre cererea pietei cu albele, despre noile rosii trebuie sa vorbim peste cateva luni bune.
Vinarte: gama complexa, completa, RCP foarte bun! Am remarcat si eu stelutele tale!
SERVE: absolut superb in roz si alb! Rosiaticele sunt memorabile de la Charlotte incolo.
Miroglio: mai au de invatat despre cum se face un business, vinurile sunt bune.
Adaugire: 2 zile pline ar fi fost cheia unei impresii generale despre eveniment. Multe vinuri si crame noi, foarte multe surprize placute! Mai ales albicioase, dar fara a ne opri aici 😉
Marea parere de rau este ca n-am gustat magnum-ul de la Vinarte; toata lumea vorbeste de el…