Riesling & salmon
E una din acele intamplari fericite cand farfuria si paharul isi dau mana, furculita si tirbusonul se sincronizeaza, iar papilele au doar de castigat de pe urma acestei antante gastronomice, pentru ca oricare dintre partile componente ar fi mai saraca luata de una singura.
Soiul Riesling (de Rin) si somonul, sunt ambele niste …elemente culinare extrem de versatile, care pot capata felurite forme, arome, texturi si prezentari, in functie de limitele imaginatiei. Vinurile Riesling variaza de la cele seci, minerale, acide si abrupte, taioase ca o sabie de samurai, pana la adevarate explozii de dulceata si arome, practic indestructibile cu trecerea timpului; la fel si somonul, de la steak-uri groase de o palma, pana la translucidul carpaccio trandafiriu.
In frigiderul meu au poposit exemplare mult mai comune (si mai la indemana) din ambele specii, si au creat ceea ce se numeste
indeobste „o cina pe cinste”: un Riesling Spatlese din 2009, Thornischer Enggass, de la producatorul Weingut Geiben, si un clasic file afumat de somon norvegian, aflat in termenul de garantie. Au mai contribuit: paine prajita usor, unt danez Lurpak (nu are termen de comparatie), mustar frantuzesc cu boabe, si frunze de busuioc de pe pervazul ferestrei.
Prepararea cinei a inceput deja in urma cu 2-3 ore, cand vinul a fost pus la frigider. Acum sticla aburita este descoperita de capison, iar dopul geme la intepatura tirbusonului (iese perfect, intr-o singura bucata); in acest timp, untul se incalzeste la temperatura camerei, iar feliile de paine se bronzeaza in toaster.
Urmatoarea succesiune de miscari intervine cu rapiditate: doua degete de vin stralucesc palid in paharul inalt -aromele de ceara de albine, flori de salcam si iasomie ies indraznete- feliile aterizeaza in farfurie cu cate un calup de unt pe ele; privirea zaboveste scurt asupra etichetei sobre a vinului, asa, pentru incredere, timp in care painea este imbracata in cuvertura trandafirie a somonului drapata generos sa acopere goliciunea de dedesubt, apoi paharul zvacneste scurt spre gura: atac amplu cu multe flori si mere de vara, aciditate doar cat trebuie sa trezeasca papilele; ne reamintim de farfurie si decoram feliile frugal cu boabe din mustar lipite una de alta speriate, in varf cu o „petala” de busuioc proaspat rupta, gura nu e lamurita despre corpul vinului si mai ia o inghititura zdravana pe care o plimba de data asta prin toate colturile sa-i simta catifelarea, dulceata si textura onctuoasa; in timp ce finalul cu mere de vara si caise carnoase nu a disparut de pe cerul gurii, poposeste vietatea piscicola, fibrele carnii se imbina cu textura uleioasa a vinului, iar boabele de mustar sparte aristocratic in dinti cer inca un pahar…
Variatiuni pe tema aceasta pot aparea nenumarate: hering afumat in loc de somon, ruccola in loc de busuioc, branza de capra sau mascarpone in loc de unt, cimbrisor in loc de mustar, felii de cartof copt in loc de paine prajita …si Riesling! Textura onctuoasa a vinului completeaza perfect carnea putin uleioasa de peste, aroma de afumat se imbina frumos cu dulceata florala, untul pune in valoare aciditatea, etc, etc.
Despre vinurile acestui producator s-a scris deja de exemplu aici aici si aici ; iar despre sandvisuri de somon …carti intregi. Sunt convins ca nu eu sunt cel care a descoperit aceasta combinatie fericita, dar ar fi pacat sa nu descriu ceea ce s-a intamplat in bucataria mea…
Vinul din Cluj 
Literatura, nu gluma!
Pe masura Riesling-ului 🙂