Cand am de scris doar despre doua vinuri intr-o saptamana pe unvinpezi.ro, aproape ca e ca o mica vacanta 🙂 Insa aceste doua vinuri au suplinit prin personalitate si expresivitate, si recunosc ca mi-a luat pentru fiecare mai mult de o zi ca sa le descopar:
VINO NOBILE DI MONTEPULCIANO 2009, Piccini -publicat in 09.10.12
„Tiffosi adevarati ai scuadrei azzura se vor bucura sa gaseasca in sclipirile albastrui-inchise ale acestui Montelpuciano stilul si temperamentul echipei favorite: o aparare imbatabila din tanini fermi, tineri si vanosi, un centru cu textura fluida ca si pasele unui mijlocas experimentat, si un atac ca un berbece, cu mure si afine cat cuprinde, si niste lavanda pe post de inspiratie. Vinul e suplu si se plimba usor prin gura, nu oboseste nici macar dupa 90 de minute. Recomand sa aveti in jurul sticlei niste prieteni ca rezerve.”
Cu acest vin e nevoie de rabdare, in primul rand pentru ca sunt necesare mai multe zile pentru a-l descoperi. Are o capacitate de transformare si evolutie cum am vazut la putine vinuri, care se masoara in zile nu ore, si suporta variatii mairi de temperatura. In prima zi de la deschidere e asa cum l-am descris mai sus -ferm, masiv si aspru. A doua zi a fost un rasfat al aromelor, parca toate condimentele imaginabile au fost dizolvate in jumatatea de sticla ramasa -nucsoara, tabac, santal, dar si ghimbir si dafin. A treia zi, cele 2 degete de vin ramase in sticla nu-si pierdusera inca vlaga, si mai aveau inca aciditate supla si niste tanini care dadeau din picioare. Greu de ucis….
TERRA ROMANA CHARDONNAY 2011 S.E.R.V.E. -publicat in 17.10.12
„Dintr-o abundenta de Chardonnay-uri generice de pe piata, noul Terra Romana 2011 se distinge prin impresia generala de finete si
aplecare spre detaliu. Culoarea este galben-verzuie si sugereaza aromele de masline verzi si paine coapta care caracterizeaza acest vin. Temperatura de servire este foarte importanta: prea rece, si va fi inchis, sarat si pietros; prea cald, si va deveni incarcat si stresant cu note excesive de vanilie si rom. Undeva la 14-15 grade ii vine bine, lasa loc nasului sa se manifeste cu arome de masline verzi, pere si firimituri de cozonac -dobandite in urma fermentarii si maturarii in baric. Pe final ramane o senzatie fina de biscuit, paine neagra, consistenta si putin amaruie, care merge de minune langa o masa cu peste marinat.”
In plus fata de ce am scris mai sus, am observat o mica cadere de aciditate spre final, astfel ca pare cumva incarcat si greoi, dar e o senzatie trecatoare. Aceasta fiind primul vin facut in acest stil de SERVE, se simte inca loc de imbunatatire, mai ales la nivelul adancimii si complexitatii aromelor.
Urmeaza o suita de vinuri grele si cu multa personalitate, asa ca fiti cu ochii pe oferte.