Ambrosio 2008, Cabernet de Vincon Vrancea

Cabernet Vrancea

Vincon Vrancea nu este un producator care sa se laude cu notorietatea impecabila printre iubitorii de vinuri, si cu o buna relatie cu cei care scriu despre aceasta substanta. Cel putin nu in ultimii ani. Nu e cazul sa amintesc ca termeni precum „beciul domnesc” ori „comoara pivnitei” au ajuns deja substantive comune, nefiind folosite in modul cel mai flatant pentru vinurile respective.

Putini producatori au un contrast atat de mare intre mesajul sugerat prin reclamele TV, si lichidul pe care consumatorul il afla in sticla:

Am aflat trecator despre lansarea noii game „Ambrosio” anul trecut, in preajma unui targ de vinuri, insa am patit cam acelasi lucru ca si amicul Dan, care a relatat intamplarea mai plastic decat as fi putut eu s-o fac.

Am scris aceste randuri introductive pentru a clarifica contextul in care abordez acest vin, si scepticismul initial cu

cutie de lemn pentru vin

care am intampinat aceasta conversatie. Am primit sticla direct din partea producatorului, ambalata frumos intr-o cutie de lemn cu „fereastra” de sticla, in urma unui schimb de mesaje si de telefoane.

Ca o paranteza, mi-a placut modul de abordare din partea responsabilelor producatorului (ori a agentiei de PR): am primit un mail de informare, apoi un telefon de clarificare, mi-am dat acceptul sa fiu contactat si sa primesc o mostra, si a venit insotita de o nota scrisa de mana. Civilizat, fara laude de sine excesive, ori dimpotriva, linguseala. De la alte companii am primit sticle insotite de un extras de comunicat de presa pe mail, pe care le-am returnat politicos, deoarece nici macar nu stiu daca imi erau adresate.

Revenind la vin, m-am documentat putin, inainte de a deschide sticla, sa vad ce au mai zis unii si altii despre licoare in special, si noua gama de vinuri in general. Parerile fiind de la incurajator in sus in special despre acest Cabernet, am dat cep cu incredere dopului.

Asadar, Cabernet Sauvignon 2008 Ambrosio, Vincon Vrancea, 13.5% alcool, DOC Cotesti . Culoarea este de un rubiniu plin, limpede, cu usoare urme cafenii de maturitate pe margini. Servit direct din sticla, fara formalitati de decantare si alte vamuiri, are un nas destul de intens, unde lemnul ia primul plan, cu mult aplomb. Niste arome destul de bine exprimate de mure si sambure de cireasa urmeaza apoi, potentate pe masura ce vinul se incalzeste in pahar. In gura domina taninul, amarui si intepator, insuficient integrat inca chiar si dupa patru ani. Corpul este mai subtire decat lasa sa se ghiceasca aromele din nas, dar are totusi o consistenta buna, aratandu-si identitatea de Cabernet. Textura este data mai degraba de tanini si aciditate decat de extrasul de fruct. Aromele sunt simple, liniare -fructe negre si lemn afumat, niste condimente aparand pe final.

S-a prezentat altfel la re-examinare, dupa o noapte de studiu in solitudine si reculegere in frigider. Nasul a fost mult mai complex, mai cald, si a aparut un postgust lung si condimentat. Incurajat de aceste rezultate, l-am „energizat” putin cu un aerator de sticla, care daduse pana acum rezultate frumoase cu alte vinuri. Astfel, am gasit arome de cuisoare si cardamom, licorice si melasa dulce-amaruie, aciditatea s-a mai domolit si a lasat loc fructelor sa se exprime. Taninii insa au ramas tot verzi si intepatori. Nu stiu, poate inca un an la sticla i-ar face bine, dar ma tem ca aromele vor incep sa cada.

Cabernet Ambrosio

In general, e un Cabernet decent si onest. Lipsurile ori dezechilibrele pot fi puse pe seama unui stil de vinificatie, ori a caracteristicilor anului respectiv, dar cu siguranta nu poate fi vorba de defecte grave. S-a mentinut bine in sticla (nici nu e de mirare, dupa 12 luni de baric) si ar mai putea avea o evolutie frumoasa. Altfel spus, am gustat si Caberneturi mai slabe, de la producatori cu o reputatie mult mai buna. Pentru cei care se simt generosi si binevoitori, pretul de pe acest magazin online nu este din cale-afara de exagerat.

In acelasi timp, parca tot nu am curaj sa incerc o Comoara Pivnitei ori un Beci Domnesc, oricat de focosi ar fi amantii de pe canapeaua din reclama. Eu sunt mai voyeurist si prefer sa-i vad pe altii cum o fac. Cum degusta, desigur 😉