Jurnal elvetian 4
Daca in ziua precedenta a conferintei #DWCC14 m-am concentrat pe subiecte legate de comunicare, blogging, contextul vinului, ziua de ieri a fost dedicata degustarilor, incercand sa trec prin cat mai multe soiuri, stiluri, regiuni si producatori.
Am inceput cu proiectul Wine Mosaic, o frumoasa initiativa dedicata salvarii si promovarii soiurilor rare ori pe cale de disparitie, si evidentierii identitatii locale. Am trecut prin urmatoarele soiuri, sub bagheta lui Jose Vouillamoz: Gouais Blanc, Swizerland; Obeidey, Lebanon; Jagoda, Serbia; Verdesse, Etraire de la Dhuy si Persan di Isere, Franta; Aren din Armenia; Papaskarasi din Turcia, partea Europeana.
Dupa o alta sesiune dedicata unui subiect controversat -„We don’t need more women in wine”, care a scos in evidenta evolutia advertisingului despre vin si polarizarea pe criterii de gen, a urmat o prima degustare de vinuri, elvetiene si internationale. Am remarcat doi producatori elvetieni cu niste vinuri deosebite: Hammel, un producator din regiunea viticola Geneva, cu un Merlot vinificat in alb foarte interesant, si Cave Hugues, cu doua soiuri loce -Humagne Blanc si Paien, despre care se crede ca ar fi stramosul lui Savagnin. Au mai fost vinuri de la Consortio di Lugana, din nordul Italiei, care au pus in evidenta soiul local Turbianna, vinificat in mai multe feluri.
Swiss wine grand tasting a fost evenimentul-vedeta. Toti cei peste 300 de participanti s-au reunit pentru un master-class de vinuri elvetiene, sub bagheta celor doi „Jedi” ai vinului –Jancis Robinson si Jose Vouillamoz, autorii lucrarii de referinta Wine Grapes.
Elvetienii exporta mai putin de 1% din vinurile produse, de aceea nu sunt prea cunoscute pe plan international. Mai mult, desi au peste 60 de varietati indigene, zece soiuri detin majoritatea suprafetelor cultivate.
Chasselas: aparut undeva in jurul lacului Leman (Geneva), este numit si Fendant ori Gutelder, si inrudit cu multe ale varietati locale. In general da vinuri proaspete pentru consum imediat, dar se preteaza bine si la invechire in baric, dand vinuri mai structurate, cu un oarecare potential de invechire.
Arvine: original dinValais, se pare ca a ajuns in Elvetia pornind din estul Frantei. In mod curios, sadapteaza greu in afara regiunii Valais. Are arome floral-coapte foarte pronuntate, aciditate inalta, si suporta bine un rest de zahar rezidual. Seamana cu o combinatie de Chardonnay si Pinot Gris, si se preteaza bine la invechire.
Pinot Noir, cu peste 4000 ha, este cel mai plantat strugure rosu. Reglemenrarile elvetiene rmit recolte foarte ,ici, in jur de 1100 g pe m2. Apropo, in Elvetia recoltele s,asoara in grame/m2, nu in tone la hectar… Stilul variaza foarte mult, de tanar si lejer pana la matur, reflecta foarte bine diferite soluri si regiuni, si se invecheste foarte bine.
Merlot– introdus relativ recent, mai ales in partea de sud, in zona Ticino, unde da niste „supertoscane” locale. Exemplarele pot fi de la lejere si abordabile, pana la adevarati monstri, in stil Amarone.
Ultima degustare a serii si conferintei –Iconic Swiss Wines– incununarea degustarilor practic, a fost ghidata magistral de Paolo Basso, castigator in 2013 a titlului de World Best Sommelier. Am explorat 12 vinuri, considerate cele mai remarcabile si mai speciale pentru industria viticola elvetiana. Despre ele, intr-un alt articol.
Cina de gala – aglomerata si galagioasa- a fost incheiata tot de Jancis Robinson, care a numit acest eveniment ca fiind cea mai buna manifestare a comunicarii despre vinuri. Ramane doar sa aflam unde se va desfasura anul viitor…
Vinul din Cluj 
Wonderful!
Thanks for appreciation!
Have enjoyed reading your words and the photography is great! Merci