Revansa Braziliei in fata Germaniei
Recunosc ca nu ma asteptam la o victorie categorica la scor, si de aceea am ales o data festiva pentru acest „meci” de pe pozitii inegale: seara trecerii dintre ani. Adica Revelionul. Seara in care, dupa cum se stie, predomina mai degraba urarile de bine si prosperitate, decat incrancenarea, schemele tactice si invaluirile.
Adevarul e ca nici jucatorii aliniati n-au fost tocmai de Liga Campionilor, si poate nici macare de Bundesliga, ci de o liga mai asa, mai judeteana. Nici etichetele nu erau tricouri de marca, ci destul de cuminti, chiar demodate. Meci sa fie insa, ca spectatori…
Reprezentantul Germaniei a fost un jucator trecut de prima si chiar si de a doua tinerete, dar de la un club care a dat multe valori de-a lungul timpului: Weingut Geiben, celebra (pe la noi) crama de familie din Mosel: 1982 Riesling Auslese, Thornicher Ritsch. 8.5% alcool, 54 g zahar rezidual si 7.7 g aciditate definesc parametrii acestui vin, de-o varsta cu frate-meu si cu alti cativa comeseni.
Auslese Thornicher Ritsch
Dopul in forma buna (dar nu impecabila) a iesit relativ greu, intepenit fiind in gatul sticlei. Vinul, cu un an mai tanr decat mine, s-a aerisit relativ repede, cateva rotiri energice in pahar fiindu-i suficiente sa scuture intepeneala si anchilozarea dupa anii petrecuti in sticla, si s-a dezvoltat frumos in pahar. Nasul relativ discret spre intensitate medie, a debutat cu niste note pergamentoase, de biblioteca veche, trecand apoi spre ceara de albine, chiar tamaie, abia dupa cateva minute aparand note de siropuri de fructe -gutuie, caisa, lamaie zaharisita, aluzii de miez de cocos si ghimbir. In gura e vioi, in ciuda celor trei decade si a restului de zahar respectabil, dar nici nu-i putem cere sa faca sprinturi si slalomuri. Aciditatea il tine bine, dar incepe sa fie usor sticky, imbraca gingiile intr-o camasa fina, aromata. Se simt aceleasi siropuri de fructe, cu o tenta ceva mai tropicala, mai spre mango, si un substrat fin de mineralitate. Postgustul este lung, usor cremos, duce spre branza Parmezan.
spumant brazilian
Reprezentantul Braziliei a fost un spumant facut dupa metoda traditionala, de la Cave Geisse, din 70% Chardonnay si restul Pinot Noir, cu 12.5% alcool si 2 ani de invechire la sticla. Recunosc ca ma asteptam la ceva cu arome guralive si extravagante, cu perlatie abundenta si gust predictibil. Am gasit un spumant surprinzator de elegant si rafinat, cu o exprimare cat se poate de clasica. Perlatia e densa dar cu bule destul de fine si consistente, iar guloarea galben-pal are evidente tente verzui. SImplitatea caracterizeaza structura aromatica: o baza minerala consistenta, peste care sunt asezate note de banana coapta si ananas, ceva pere, si note mai verzi, mai racoritoare. Toate frumos asamblate si coerente, dand impresia unui vin unitar si echilibrat, care s-a simtit bine atat afara la minus nustiucate grade, cat si la masa.
Greu de ales la sfarsit un castigator, dar la „masa verde” acord intaietate spumantului brazilian, pentru vivacitate si impresia aceea … cum sa-i zic… exotica 😉
Cave Geisse espumante
Vinul din Cluj 