A pleasure to meet you, Simonsig!
Chenin Blanc, 2011, Simonsig, South Africa. O descoperire si o revelatie acest soi de struguri, cu care nu eram familiarizat deloc. Buchet bogat si ademenitor: un cos de fructe de toamna, cu gutui, piersici tarzii, pere busuioace, si ceva acrisor in fundal -struguri necopti. Intensitatea aromelor ar putea fi invidiata de orice Muscat, in ciuda faptului ca vinul s-a servit racit. Gustul fructat e structurat in jurul unei aciditati sanatoase si echilibrate, cu o tenta minerala. Desi e sec, se simt ca niste umbre unele note de miere. Postgustul e acrisor si catifelat, reia intr-o nota mai joasa fructele de la inceput.
Un vin care exceleaza la capitolul echilibru, fara asperitati si exagerari, si care atrage printr-un nas fantastic. As risca sa-l recomand alaturi de o salata amaruie de rucola cu vinegreta, care sa-i puna in valoare aciditatea minerala; cred ca s-ar mai potrivi alaturi de preparate indiene, cu sosuri pe baza de mango si ananas.
Cupajul din 2009 pe baza de Cabernet si Shiraz, tot Simonsig, a debutat printr-un nas domol si retinut, continand fructe uscate si pamant uscat, si o nota deosebita -as zice cauciuc natural? Desi Cabernetul predomina cantitativ nu a reusit sa structureze vinul si sa-i ofere corpolenta; gustul e dominat de tanini si fructe rosii. Postgustul e al Shiraz-ului, piperat si intepator. Am reusit sa disting destul de explicit chili si piper negru, si inca ceva condimente.
Vinul e direct si impetuos, dar sufera putin din lipsa de adancime si corpolenta. L-as bea numai alaturi de preparate care sa-i puna in valoare finalul picant: cartofi piure cu smantana, mamaliguta, risotto-uri cu pui.
In deschidere, ca si opening drink am comandat un Tinto portughez, produs de Arca Nova. Vinificat in stilul vinho verde, acesta e sec, aspru si taios, ca si vanturile Atlanticului. Se zice ca merge de minune cu bucataria locala de tara, pe baza de carne picanta.
Toate acestea s-au intamplat in cadrul degustarii organizate de Corelli Wine Bar, dedicata vinurilor sud-africane produse de Simonsig. Despre producatorul din Stellenbosch ar fi multe de spus, deoarece este (prea) putin prezent in Romania. Voi incerca sa ma documentez mai temeinic si sa scriu un post dedicat, unuia dintre primii producatori de vin din Africa si din emisfera sudica. 
Degustarea a suferit usor din cauza intarzierii si a lipsei interactivitatii dintre somelier si invitati. Altfel locatia, desi putin generoasa cu spatiul, compenseaza prin farmecul discret si oferta interesanta de vinuri. De revenit.
Vinul din Cluj 
cupajul Cab/Shiraz mi s-a parut fad si doar o ingramadire de fructe gemoase, greu si degraba obositor de la al doilea pahar
Eu am fost putin mai bland cu concluziile, pentru ca am baut doar un pahar. In plus, in camera era fum, si temperatura vinului era prea ridicata. Acestea fiind spuse, nici eu n-am fost impresionat in mod special, nici pe departe pe masura Chenin-ului. Sunt curious cum se comporta cupajul Cab-Merlot…
Eh, daca e sezonul cauciucurilor …macar asta apare doar de doua ori pe an. In plus, cand vin la Bucuresti de obicei n-am alta treaba seara, asa ca imi permit iesiri „sociale”; acasa as fi fost si eu prins cu diverse.
Mi-a placut la Corelli selectia destul de bogata pentru un wine bar, si atmosfera relaxata. Ceea ce a fost mai putin placut a fost intarzierea de aproape o ora -deh, metehne ardelenesti 🙂
In legatura cu dopurile, m-am retinut de data asta sa acord calificative, pentru ca:
-am baut doar cate un pahar din fiecare, si destul de repede unul dupa altul
-in incapere se fuma si lumnia era discreta, asa ca n-ar fi corect fata de vinurile pe care le-am evaluat in conditii mai bune.
Cu siguranta vinurile mi-au trezit interesul; voi explora acest producator si o sa incerc sa fac un articol dedicat vinurilor sud-africane.
Hai ca poate ne sincronizam la VIntest 🙂
Ha, iar trecuram unul pe langa altul…din pacate fusei retinut mult prea mult de cauciucurile de iarna si in ultimul moment am decis sa nu mai vin, desi eram hotarat sa o fac – mai am si camara plina de mostre..un alt motiv de moment. E frumusel la Corelli, mai ales daca o prinzi si pe Denisa pe tura – e dedicata trup si suflet fenomenului vin.
P.S. Iar ai uitat dopurile la Cluj? 🙂