Printre ingeri, legende si vinuri Basilescu
Sezonul degustarilor de primavara de la Crama Noastra a fost deschis in mod magistral cu o prezenta pe care iubitorii de vin si obisnuitii localului o asteptau de mult: vinurile Cramei Basilescu. Desi cu vinurile lor ne-am tot intalnit in diverse ocazii -mai formale sau mai casnice- au trecut doi ani de cand clujenii s-au intalnit ultima data in mod formal cu reprezentantii producatorului din Dealu Mare.
Revenind la vin, Gabriel Lacureanu, parintele si prietenul vinurilor, ne-a purtat prin conceptul noii game 
dedicate „ingerilor din micul Paris”. Aceasta gama va ingloba (daca am inteles bine) brandurile mai vechi -Ancestral, Authentique, Unique- care si-au format fani dedicati. Acest mic rebranding porneste cu dreptul, dupa parerea mea: aduna intr-o linie bine definita produse disparate si fara o identitate clar conturata, asigura coerenta printr-un concept unitar marca George Moisescu si o prezentare grafica deosebita. Si poate cel mai important lucru, este sustinut puternic prin vinuri facute asa cum ne-am obisnuit de la Basilescu.
Seara a inceput intr-un ton vesel, cu un Sauvignon Blanc 2011, din plantatiile de la Pietroasele. Nas placut cu fructe necoapte la inceput (mere de vara, corcoduse) care se transforma repede in arome bogate de pere si mere golden. Gust bine conturat, plin si proaspat; aciditatea are o mica cadere pe final. Posgust mediu ca intensitate, care vireaza putin pe nuante citric-amarui (grapefruit, limete). Un vin proaspat si bogat, care e bine sa fie baut alaturi de un preparat care sa-i puna in valoare aromele de fructe. Putin atipic ca si arome, si am aflat de ce: din cele doua clone (varietati) de Sauvignon Blanc, acesta contine varietatea „Gros Sauvignon”, care dezvolta o gama putin diferita de arome fata de „Petit Sauvingon” -mult mai comuna, care da cunoscutele vinuri citrice si vibrante. Desi cam 5% din continut a fost baricat, n-am simtit o influenta distincta in arome; mai degraba accentueaza senzatia de fructe coapte.
Golem-ul alb 2010 este un cupaj de Chardonnay, Feteasca Alba si Riesling Italian. Spre deosebire de cupajele clasice (in 
care sunt amestecate vinurile in proportii bine stabilite), acesta este un field blend -adica au fost amestecati strugurii din cele trei soiuri imediat dupa culegere, si au fost vinificati impreuna. Acest stil de vinificare cere o buna cunoastere a parcelelor, a soiurilor si gradului de coacere, si o doza buna de curaj! Este primul field blend romanesc din trei soiuri pe care l-am incercat, iar vinul impleteste armonios caracteristicile celor trei: indrazneala si onctuozitatea Chardonnay-ului, aromele si aciditatea de la Feteasca, si corpul de la Riesling. Vinul e dificil de capturat in cateva cuvinte, fiind foarte schimbator in pahar: a inceput cu arome discrete de caise, apoi s-a deschis frumos cu arome de fructe albe si miez de paine. Finalul vireaza puntin nefiresc inspre arome acrisoare. Parerile sunt impartie daca poate sa nu sa fie asociat cu succes cu vreun preparat; eu as paria pe o asociere cu drob de miel, sau o salata cu dressing de smantana.
Rose-ul 2011 este facut 100% din Feteasca Neagra, din care 10% a fost vinificata in budane de stejar. Culoarea il incadreaza in „scoala” roze-urilor intense: rosu-carmin cu tente zmeurii, ar putea face de rusine un Pinot Noir mai timid. Nas putin confuz, cu iarba proaspata, mere verzi, si ceva mai inedit -rasina? (vad ca si George a simtit la fel). Nu l-as incadra la defecte, insa e cu siguranta o aroma mai rar intalnita la rose. Corp plin, chiar cu o urma fina de tanini, aciditate ridicata, in final vireaza spre citric. Nu e un roze facil, si e departe de rose-ul din gama Eclipse pe care multi il cunosteau. Pentru o „racoreala” la terasa nu e alegerea buna (mai ales cu 14.5% alcool), dar pentru o cina cu tocanita de oaie sau chiar cu sarmale, s-ar putea sa fie o alegere castigatoare.
Cu Golem-ul rosu 2008 am o relatie mai veche, ne-am dat coate de pe cand se numea Perfectio. Pentru amintire, acesta este un cupaj inedit cu cinci vinuri din trei soiuri: Merlot 30%, Cabernet 30% (baricat), si 3 variante de Feteasca Neagra (una baricata). De la ultima degustare, vinul si-a imbogatiti nasul de pruna si ciocolata cu tuse fine de ardei iute, scortisoara si fum. Corpul s-a mai catifelat si taninii nu mai sunt atat de agresivi, visinele si coacazele s-au mai amestecat, apare si niste bacon. Final prelung care vireaza spre dulceag. Este un vin „de contemplare”, dar cu putin curaj, pot fi gasite preparate cu care sa fie alaturat: de ce n-ar merge sa zicem, cu o placinta cu carne? sau cu un gulas?
Busuioaca 2011 este de asemenea reinventata: isi pastreaza, la fel cu anii precedenti, culoarea fina si sidefie de petale de trandafiri. Aromele sunt mai putin din spectul cu trandafiri si iasomie, si mai mult inspre zmeura, rodie si chair pepene galben. Zaharul s-a urcat bine, avand aproape 50 g la litru, insa este foarte bine integrat. As vedea acest vin turnat fara retineri intr-o salata de fructe, sau peste o inghetata de vanilie.
Mai mult decat o simpla degustare si prezentare, a fost o reintalnire intre vechi cunostinte. Publicul numeros peste asteptari cunostea vintage-urile trecute ale Cramei Basilescu, avand inca in minte memoria vinului sau vinurilor preferate dintr-o gama sau alta. Micul spatiu tapetat cu bolti de caramida umplute pana la refuz cu sticle abia a cuprins cei peste 40 de fani, cunoscatori, sommelieri, bloggeri si simpli curiosi. Ca o parere personala, ma bucur de fiecare data cand reintalnesc la degustari fete cunoscute, si ma bucur si mai mult cand vad multimea de oameni noi, care arata interes pentru vin.
Vinul din Cluj 
Pingback: Sarbatoare in haine albe | Vinul din Cluj