Vinuri din vie
Am stat la indoiala mult timp ce titlu s-ar potrivi acestui articol: „vinuri bio sau eco” suna ca un cliseu, „vinuri naturale” e prea vag, „vinuri atent selectionate” nu e destul de descriptiv… etc. Pana la urma, „vinuri din vie” cred ca captureaza spiritul si gustul vinurilor despre care scriu mai jos: vinuri facute cu respect fata de vie, natura si traditie, cu interventie minima asupra solului si plantei, lasand fructul sa se exprime in felul lui: uneori abrupt, needucat si rustic, dar intotdeauna autentic si complet.
Ne-am reunit intr-un grup restrans, in „sala mare” de la Bruno Wine Bar pentru a degusta vinurile oferite de vindevie.ro 
-un distribuitor de vinuri cu o selectie atenta de producatori din sudul Frantei, bazata pe observatia intinsa pe cativa ani a evolutiei recoltelor acestora. Dincolo de faptul ca acesti producatori ofera vinuri cu certificate bio obtinute de la diverse organisme, ceea ce ii caracterizeaza este pasiunea lor pentru vinificarea naturala si respectarea traditiilor. Sunt in general domenii mici, de cateva zeci de hectare, care se axeaza pe soiuri locale din vii vechi, cateodata nealtoite.
Revenind la vinuri, am avut la dispozitie o selectie de trei vinuri albe si trei rosii, provenind din sudul si sud-vestul Frantei:
–Charmille, Domaine Malavieille 2010, Vin de Pays d’Oc din Languedoc-Rousillion. Cupaj robust din Chardonnay, Sauvignon Blanc, Vermentino, Terret bourret, Carignan blanc, Viognier. Culoare aurie si nas din gama floral-vegetala, vinul are un corp scurt si indesat care merge repede pe gat, aciditatea ar putea fi mai persistenta spre final ceea ce recomanda sa fie servit bine racit. Un vin simplu de inteles, in ciuda panoramei de soiuri care intra in continut, racoritor si satios.;
–Bourboulenc 2010 de la Domaine de Simonet l-am descris deja aici; aromele sale inconfundabile, cu o nota sarat-amaruie de masline verzi il fac sa fie un vin de gastronomie, ramanand o provocare sa fie gasite preparate pe masura;
–Jurançon sec 2010, Cuvée Guilhouret, Domaine Clos Thou vine din sud-vestul Frantei, din vechea provincie Gasconia, si cuprinde soiuri obscure cu denumiri sonore: Gros Manseng, Petit Courbu si Camaralet. O culoare plina, auriu-inchis anunta un nas ca un cos de fructe de toamna: gutui, pere coapte, frunze uscate se impletesc intr-un melanj rustic si seducator; corpul plin si bine sustinut este de-a dreptul gustos cu mango si piersici coapte, iar postgustul ierbos racoreste gura si anticipeaza urmatorul pahar. Un vin excelent atat pentru placere imediata, cat si pentru a sustine o masa bogata;
–Vendemia 2009, Domaine de Brin este un cupaj inedit, unde soiurile mai cunoscute -Cabernet si Merlot- nu mai joaca 
rolul principal, ci lasa locul unui Duras sau Braucol -veri mai „de la tara” si mai obscuri, care duc acest vin intr-o zona populata gustativ de fructe salbatice si ierburi aromate. Desi au trecut cativa ani isi pastreaza un caracter tanar si impetuos, cu tanini verzi si intepatori, care il recomanda langa gustari cu carne uscata sau branzeturi invechite. Are si un frate mai mare, Brin de Temps 2009 care este invechit in butoaie de stejar, ceea se il face „pasibil” de pastrare aproximativ 10 ani;
–Vieillefont 2008, Domaine Mouthes le Bihan este un vin mai pe intelesul consumatorilor fata de fratii „neciopliti” de mai devreme; este compus din 50% Merlot, 25% Cabernet Sauvignon, 15% Cabernet Franc si 10% Malbec, ceea ce il face abordabil fara sa fie neaparat facil: este matasos si dens, cu aromele caracteristice de pudra de cacao si coacaze, tanini copti si bine integrati;
–La Mariole 2011, Domaine Ledogar este unul din cele mai fascinante vinuri pe care le-am cunoscut. Vine din Languedoc-Rousillion si este un cupaj de 80% Carignan si Grenache, Alicante, Terret, Cinsault. Viile de Carignan au peste 100 de ani vechime, ceea ce duce la productii extrem de mici si gust foarte concentrat, cu o tenta rustica de lavanda, telina si masline negre. Taninii sunt abia tinuti in frau, dar forta lor se face bine simtita in gura; finalul este intepator si piperat. Acest vin cere din toate puterile mancaruri cu oaie sau carne afumata, sosuri dense si coapte indelung.
Cateva cuvinte despre filozofia producerii acestor vinuri: principiul este minimizarea interventiei mecanice si chimice, atat in vie cat si in cursul producerii vinului. Astfel, soiurile sunt alese dintre cele locale, poate mai putin cunoscute dar adaptate conditiilor astfel incat sa necesite cat mai putine tratamente si ingrasaminte. Apoi, lucratul solului si taierile viei au scopul de a pune in valoare elementele gustative ale fructului, si mai putin de a asigura o uniformitate a productiei. In crama fermentatia decurge natural, cu manipulari minime ale mustului: fara drojdii selectionate, filtrari, corectii de aciditate si culoare, stabilizare, etc. Chiar si continutul de sulfiti este mult sub minimul acceptat si de cele mai exigente standarde; mai multe detalii se pot gasi aici.
Eu am gasit in aceasta selectie cel putin doua vinuri pe care le-as primi cu bratele deschise in frigider si in pahar, si cu care mi-as pune la incercare imaginatia sa le asociez culinar. Ceea ce am apreciat la ele este exprimarea libera a fructului, aromele inedite de la soiuri mai putin intalnite, si impresia generala de vinuri sincere facute cu bucurie.
Vinul din Cluj 
Pingback: Furtuna intr-un pahar | Vinul din Cluj
Pingback: Vinuri autentice frantuzesti la Bruno « Vinul din Cluj