Sarbatoare in haine albe
Calendarul a hotarat ca in perioada aceasta a anului o tinem dintr-o sarbatoare intr-alta: Pastile, Toma, Gheorghe -prilejuri numai bune de a testa vinuri si asocieri culinare.
Fara alte divagatii introductive, am in meniu pentru articolul de astazi doua asocieri culinare: un Sauvignon Blanc cu sarmale, si un spumant cu inghetata.
Despre noua gama de vinuri de la Crama Basilescu am impartasit impresiile generale aici; mi-a atras atentia si am luat la aprofundat un Sauvignon Blanc 2011, 13.4% alcool din gama Ingerii din Micul Paris. Destul de departe de verii sai de la antipozi -vinuri citrice, minerale, taioase- acesta are corpolenta, greutate, intensitate aromatica care il fac un vin de gastronomie. Peste, salate usoare, preparate asiatice, pui grill -aceastea se recomanda in mod obisnuit langa un Sauvignon Blanc tanar, insa cel de fata are o aura de seriozitate si competenta care il propulseaza alaturi de vedeta mesei: sarmalute in varza murata.
Acum, nici sarmalele n-au fost din cele foarte grele -fara ciolan, afumatura, carne grasa, 
etc.- ci mai mult niste sarmalute fusion cu mult orez, carne slaba tocata fin, varza bine scursa si condimentate discret cu putin cimbru. Combinatia a fost reusita: vinul are suficienta aciditate cat sa tina piept grasimii, iar aromele preponderent de fructe coapte creeaza un echilibru interesant cu acreala verzei; corpul plin si gustos umple gura si finalizeaza imbucatura cu o senzatie usor acrisoara. Unul, maxim doua pahare au fost suficiente pentru mica portie de 4-5 sarmalute.
Weingut Geiben este deja un nume destul de cunoscut intre iubitorii de Rieslinguri germane; pentru aceasta zi sarbatoreasca am avut la dispozitie un spumant clasic: Riesling brut, Sekt 2009, 11% alcool, Mosel, Weingut Geiben. Desi comesenii au avut la inceput temeri cum ca ar fi o bruta aspra, seaca si astringenta, vinul a avut un exceptional echilibru intre aromele dulci, aciditate si efervescenta. Culoara galben-pal, limpede si stralucitoare este pusa in valoare de o perlatie fina si constanta, care nu dispare nici la o ora de la deschiderea sticlei. Gust discret dar bine conturat de corcoduse coapte, mere de vara si impresii fine de lamaie zaharisita -un spumant potrivit atat pentru deschiderea mesei cat si pentru desert. Iar la desert fiind, a ajutat la digestia unui tort de inghetata -senzatia lasata pe limba de calupul rece si aromat langa bulele spumantului este deosebita.
Asadar, am intrat in zodia albelor!
Vinul din Cluj 
..insa eticheta asta noua nu ma incanta deloc. chiar si daca stiu povestea ei 😦
Cu siguranta se individualizeaza dintre celealte. Despre succesul ei, vom vedea cat de curand vor face un nou rebranding 🙂
SB-ul de la Basilescu este preferatul meu !
E unul din cele mai bune din 2011, intr-adevar; au reusit sa tina nivelul alcoolic sub control…