Aligote Gramma, 2011
Putine de zis, multe de baut despre acest vin, care te tine cu paharul la gura si mana pe sticla. Sa fie de vina culoarea fragila, verde-galbui, limpede dar fara „sclipici”? Sau nasul foarte temperat, atat de temperat incat iti aduci aminte sa-l adulmeci abia dupa al doilea pahar?
Vinul este un Aligote din 2011 de la Gramma produs de Casa Olteanu, producator care pana acum ne-a atras atentia aventurandu-se pe cararea putin umblata a vinurilor albe, seci si acide, in contrast cu restul vinurilor din zona respectiva (Iasi), care apuca mai degraba pe drumul larg si batatorit al vinurilor demiseci si peste. Fie ca este contributia dealurilor calcaroase, fie a viilor batrane si a maini vinificatorului, cert este ca vinurile Gramma, in cei trei ani de cand au aparut, au „bifat” cateva repere interesante dintre vinurile albe romanesti. Unul dinele este acest Aligote, soi considerat „de cursa lunga” atat datorita productivitatii ridicate, cat si caracteristicilor sale -arome discrete, aciditate mare- care il fac ideal pentru a da consistenta si aciditate cupajelor cu soiuri mai aromate. De asemenea, este folosit pe scara larga pentru distilate.
Revenind, mirosul e discret si timid, incat aproape ca trebuie sa bagi nasul in pahar ca sa-l 
cauti (e drept, am servit vinul foarte rece). Atunci cand e gasit, notele sunt din gama verde-vegetala: iarba proaspata, carcei de vie si ceva usor aromat -poate dafin. Din adancul paharului mai ies celebrele note minerale, prafoase si racoroase -creta, perete ud. Nivelul de alcool e de bun-simt, 13%, doar cat sa indulceasca putin si sa dea consistenta gustului care ramane in gama verde si proaspata: ceva citrice, mere necoapte, o parere de caise. Aciditatea minerala e echilibrata si constanta, integrata elegant, nu te simti ca si cum tocmai ai fi luat o gura de pietris amestecat cu coji de lamaie. De fapt, merge atat de usor pe gat in jos, incat te trezesti din nou cu sticla in mana chiar daca abia ce ai lasat-o in frigider cu cateva minute in urma.
E un vin de conversatie, de baut singur pe racoare, de baut la meci sau la Turul Frantei, de aperitiv sau la masa, de „inca un pahar si gata”. 3 dopuri.
Vinul din Cluj 
Pingback: Aligote cu orez Klu-Jiang « Vinul din Cluj
Am senzatia ca producatorul (Casa Olteanu) a impartit ceva sticle la bloggeri, caci altfel ar fi cam mare coincidenta ca in mai putin de o saptamana sa apara recenzii la 4 persoane din cam toate regiunile tarii…………Oricum pare un vin de incercat.
Nu recunoastem nimic! 🙂
Foarte bun Aligote-ul, mie mi-a placut cel mai mult dintre cele trei.
Corect, au trimis mostre din vinurile 2011 unor bloggeri -printre care si eu. Vinurile sunt de asemenea disponibile in magazine, si chiar merita incercate, eu zic ca sunt un progres vizibil fata de 2009.