Intr-un fel, hulitele sarbatori straine „de import” au si un rol benefic -scot din uitare si dau un nou sens sarbatorilor romanesti omoloage sau asemanatoare. Daca Valentine’s Day e deja perimat si nu a mai ramas pic de romantism ascuns sub muntele de pernute rosii cu inimioare, lenjerie zisa „sexy” si cutii pantagruelice cu bomboane Rafaello, autohtonul Dragobete parca incepe sa prinda ceva suflu.
Acuma, nu ma laud ca „pe vremea mea” se sarbatorea Dragobetele intr-un fel anume, sau ca am amintiri din tinerete cu clipe placute petrecute de Dragobete… de fapt, nici nu stiu cum anume se sarbatoreste in mod traditional Dragobetele. Si nu cred ca cineva din generatia mea sau ulterioara, isi pune serios problema sa redescopere practicile traditionale pentru 24 februarie. Si asta e marele castig, deoarece astfel traditia are ocazia sa evolueze, sa se adapteze si sa rezoneze cu publicul, fara sa fie legata de vreu cliseu din zona mercantilista sa udimpotriva, conservatoare si pastoralista.
Am petrecut aseara cel mai frumos Dragobete, intr-un concert organizat de Notes&Ties, si sper sa fie primul pas dintr-o lunga traditie. Cei de la Notes&Ties obisnuisera publicul clujean cu reprezentatii muzicale de scara larga -orchestre simfonice, interpretari virtuoaze, repertoriu avangardist. Cu doar doua luni in urma ascultasem vrajiti un clarinetist japonez cantand o colinda romaneasca. Pentru seara de Dragobete au pregatit insa un repertoriu mai jucaus, mai romantic, mai fusion.
Cei de la Mood Quartet au deschis spectacolul cu niste ritmuri usoare -arii cunoscute pe teme romantice din Dvorzak, Leo Delibes, si Carlos Gardel, pentru a pune publicul in tema. Au continuat apoi cu cateva tangouri pasionale iar publicul a prins repede ritmurile -puteam vedea degete batand ritmul in scaune, sau pasi de dans schitati cu varfurile pantofilor in aer. Surpriza spectacolului a venit dupa pauza, cand am fost cuprinsi intr-un dialog al ritmurilor asa cum numai jazz-ul poate sa ofere.
Ce pot avea in comun melodii clasice ale jazz-ului din anii ’20, Edith Piaf, uvertura din Carmen si
muzica populara romaneasca? Doua tinere dive ale jazz-ului romanesc, venite direct de pe scenele de la Montreux, si-au impletit vocile vibrante intr-un dialog al rezonantelor. Elena Mindru si Luiza Zan ne-au urcat in raiul octavelor printr-o interpretare demna de cele mai prestigioase scene ale lumii, fara a pierde nici un pic din naturalete. Doua voci diferite, atat ca timbru cat si ca stil de interpretare -Elena are clasica voce adanca si calda a jazz-ului, iar Luiza trece cu usurinta de la rock la arii de opera si chansonette frantuzesti.
In acelasi spirit jucaus si putin nebun a fost si vinul servit in paza (caci totusi e un blog de vinuri nu?) -respectiv Nachbil Rose 2012. Proaspat imbuteliat in sticle cu screwcap, vinul e un asamblaj de Cabernet, Pinot Noir si Sangiovese. Culoarea e greu de definit din lumina difuza a foaierului filarmonicii, e din categoria rose-urilor intense, cu mult extract. Aromele sunt inca colturoase, mai au nevoie de timp sa-si revina dupa imbuteliere; nasul e un amestec de capsuni timpurii si macese. Am remarcat aciditatea ridicata, minerala, ce lasa pe limba senzatia de pietris ud, insa nu e deloc neplacut; are o textura destul de densa pentru un roze, ceea ce il pune mai degraba in categoria vinurilor gastrononice. Impresia de inceput e interesanta, asa ca ii voi urmari evolutia.
si eu am fost 🙂
mi-a placut foarte mult!!! pe cand din nou la Cluj , Luiza???pe baieti si pe elena i-am regasit in diverse concerte din cafenele etc
please replay
Cred ca toti am vrea sa o vedem pe Luiza mai des pe scena la Cluj.
super pozele ! Mai ales cea cu violoncelul ala care sta pe o parte. Imi place muzica jazz. Unde locuiesc eu vis-a-vis este un bar unde se asculta Gipsy Jazz Live si asa am descoperit ca imi place foarte mult. E o muzica placuta .
Merci de aprecieri. Unde e barul asta, sunt curios si eu de Gipsy Jazz?
In Londra. Uite aici site-ul lor: http://quecumbar.co.uk/ daca ajungi prin Londra sa nu-l ratezi.
Merci de informatie, voi ajunge in Londra prin aprilie probabil, si poate imi fac ti sa trec.
In bar se canta Gipsy Swing, Jazz. Imi cer scuze de eroare.
Frumos eveniment!
Da, unul din cele mai faine concerte la care am fost in ultima vreme. Ma bucur ca Clujul redescopera jazz-ul.
Felicitari! Inspirată abordarea prin asociere dintre tradiţii, muzică şi vin. A trecut ceva vreme de când nu am mai auzit (aproape) nimic despre Nachbil. Parcă aş fi simţit nevoia de oarece detalii în plus. Cine mai este oenologul? Tot dr. Călin Vicol este proprietar? Ce soiuri mai au în vie?