Anul trecut scriam despre complementaritatea dintre manifestarile artistice si vinuri, despre necesitatea ca vinurile bune sa iasa din crame, restaurante si magazine specializate si sa fie prezente acolo unde „se intampla” arta: in galerii, ateliere, sali de spectacole si sali de concert. Iata ca anul acesta ma bucur sa vad cum se naste o mica traditie, in Cluj –seria de concerte Notes & Ties.
Sunt o multime de manifestari muzicale si culturale in Cluj, care imbogatesc agenda oricarui pasionat, astfel ca sunt perioade ale anului in care realmente e o decizie grea intre sale de cinema, cea de concert sau piata publica. Acest concept insa e diferit prin faptul ca isi propune sa puna in valoare tinerii muzicieni, si prin faptul ca imbina placerea muzicala cu cea gustativa.
Din punct de vedere al ofertei culturale, spectacolul raspunde unor gusturi extrem
de variate. Cei care vor sa fredoneze in gand au parte de arii celebre -Spargatorul de nuci, Carmen, Romeo si Julieta; cei interesati de virtuozitatea muzicala gasesc solisti si dirijori de exceptie , cei carora le plac surprizele si lucrurile inedite pot vedea un solist japonez picurand din clarinet acordurile familiare ale unei colinde romanesti; cei car vor sa se dezmorteasca in pauza au parte de o improvizatie cu jazz in foaier. Iar cei care vor sa-si potoleasca poftele interesele gustative put sa manance o gustare si sa bea un vin bun, adus de Cramele Recas.
Daca anul trecut am baut gamele de vinuri La Putere si Sole -vinuri cu o identitate pronuntata si cu arome care se dezvolta treptat- poate cam prea intense pentro o degustare in aglomeratia din hol, in acest an am avut parte de gama Castel Huniade. Vinuri mai usoare, mai directe, mai abordabile, care nu acapareaza atentia si permit grupurilor care se formeaza spontan sa se avante in discutii. Pinot Noir-ul cu Merlot a fost foarte popular, baut de gust cat si ca refreshment; aromele fructate, alcoolul bine integrat si un mic rest de zahar fiind ceea ce au nevoie niste spectatori amortiti dupa mai bine de o ora de spectacol.
Repet propunerea si provocarea din articolul trecut =poate ar fi interesant sa vedem si asocierea inversa, o muzica de camera in surdina prezenta la targurile si manfestarile legate de vin. Caci si degustatorii pot sa aprecieze o interpretare buna, nu?
Pingback: Jazz de Dragobete pe ritmuri de Nachbil | Vinul din Cluj
Va asteptam si la Degustare de muzica, poezie si vin… Dan Ardelean-pian, Adrian Paduraru- recita, Catalin Paduraru – introduce in societate…vinurile!
frumos! eu cred ca muzica clasica si vinul sunt „a match made in heaven”!
Da, sunt cateva lucruri in viata care pur si simplu se potrivesc: vinul, mancarea buna, muzica buna, conversatia…