Aceasta retrospectiva a vinurilor recenzate pentru unvinpezi.ro este cred cea mai bogata de pana acum: o multime de „printi” din verticala de Vinarte Merlot Prince Matei, precum si vinuri interesante de pe mai multe continente:
„Incep prin a clarifica ca acesta este „printul” meu preferat din serie, si sper ca entuziasmul meu pentru acest Merlot 2006 sa fie contagios. Este cel mai abordabil dintre toate, catifelat si dens, are totusi fermitate si consistenta. Taninii marunti cu intepaturi fine, ca sarea marii, completeaza o paleta larga de arome, care se intinde de la cireasa amara pana la cafea verde. Se deschide repede in pahar, si are o buna continuitate a aromelor incepand din nas pana in postgust. L-as plasa mai degraba la inceputul mesei, langa niste gustari cu babic si sos de hrean.”
Barbera este fratele mai mic si mai comun al mult mai titratului Nebiollo. Nu are vivacitatea si complexitatea acestuia, insa farmecul
sau consta tocmai in usurinta cu care se potriveste in orice ocazie gastronomica fara sa fie intruziv. Aciditatea ridicata, taninii de intensitate scazuta, aromele de fructe rosii coapte si culoarea densa il recomanda pentru gama foarte larga de preparate. Este genul de vin care reprezinta o optiune sigura pentru cele mai multe dintre mese si nu veti da gres punandu-l alaturi de tocanite, cotlete de porc, ciuperci la cuptor sau chiar si o pizza nu foarte picanta.
Acesta este un exemplar foarte concentrat, extractiv, siropos, cu aciditate joasa si tanini fini. Merlot-ul s-a maturizat frumos si rotund, avand arome evoluate de lichior de cirese, smochine confiate si toffee. Densitatea in extract si postgustul lung sunt cel mai bine apreciate dupa o aerisire de minimum doua ore.
Fructe macerate, visine supra coapte si gem de macese, ajutate de o aciditate tinereasca, fac din acest Merlot 2002 un performer de cursa lunga. Abia lasa sa se ghiceasca cei mai bine de zece ani pe care ii poarta, prin umbrele caramizii de pe bordura paharului si prin finalul aromat cu tutun de pipa. Si-a pierdut din duritate si asprime, ramanand cu o textura catifelata si densa. Se afla in momentul lui de glorie, asa ca merita baut anul acesta potrivit langa un piept de rata cu sos de prune.
Syrah-ul si-a gasit o expresie interesanta in zonele abrupte de la poalele sudice ale Pirineilor, unde se cultiva pe parcele mici si
inclinate, profitand din plin de solul bogat in cuart, de pantele insorite si de racoarea de la altitudinea de 1000 m. A dobandit astfel un pronuntat caracter mineral, completat de arome intense de mure, dude negre si menta, si de o nota eleganta de lemn afumat. In gura debuteaza in forta, viguros si exploziv, condimentele specifice preluand atentia -piper negru, scortisoara si ghimbir se amesteca cu arome proaspete de menta si eucalipt. Este perfect de baut langa niste gustari consistente cum ar fi julienne de pui cu susan ori o placinta cu carne.
Dourthe este unul din cele mai mari -si mai discrete- nume din Bordeaux, avand in portofoliu marci mari cum ar fi Chateau La Garde, Le Boscq ori Pey La Tour. Vinul din gama Beau-Mayne este creatia lor adresata restaurantelor, un vin abordabil si jovial, potrivit pentru mese de fiecare zi. Acest Sauvignon Blanc din 2011 arata o culoare intensa si coapta, care anticipeaza notele bogate si crocante ajutate de o aciditate inalta. Maturarea de cateva luni pe drojdii ii da o oarecare greutate si adancime a gustului, facandu-l mai rotund si abordabil. Este companionul ideal al unor mese cu peste la cuptor, salate cu maioneza ori chiar un pui cu sos remoulade.
In mod surprinzator, acest Merlot din 2000 are mai multe semne juvenile decat vinuri mai tinere ca el. Anul sfarsitului de mileniu l-a
daruit cu tanini inca vioi, aciditate ridicata, echilibrata de arome viguroase si rustice de pruna afumata, coaja de nuca si cireasa amara. A devenit bine echilibrat, insa putem doar banui ce spirit coleric se ascundea in acest vin cu ceva ani in urma. Mai are cativa ani buni de viata inainte, dar la fel de bine poate face fata unei cine mai bogate -pentru a pastra nota rustica, recomand ardei umpluti.
Trebuie sa tratam cu blandete si rabdare acest Merlot din 1999, sa-i dam timp sa arate ce arome mai poate oferi. O aerisire prealabila in sticla, de minim doua ore este absolut obligatorie pentru a permite notelor sa se elibereze de povara resturilor oxidative, si sa straluceasca poate pentru ultima data. Culoarea visinie cu tente maronii evidente, pastrand o buna transparenta, ne ofera primele indicii asupra aromelor din nas: visine din visinata, stafide si rom. Gustul este evoluat, fin si eteric ca o parere, aducand note de cozonac, nuca prajita si ciuperci uscate, iar aciditatea le tine treze. Nu mai are forta necesara pentru a rezista la o intreaga masa, eventual poate fi servit la sfarsitul mesei langa niste migdale si fructe confiate.
Decanul de varsta al generatiei Prince Matei este un Merlot evoluat, complet matur, frumos imbatranit. Roba stacojie cu margini
ruginii, ca o toga romana ii pune in evidenta transparenta de sidef. Aromele au pierdut orice urma de fruct, ramanand pieloase si afumate, ca o pipa veche. Aciditatea scazuta il face oarecum fragil, dar mai are destula vigoare sa incante nasul si papile cu note fine si aeriene. E pacat sa-l deranjam cu vreo asociere culinara, cel mai bine merge cu prieteni vechi si vorba lunga.
Dupa ce au glorificat soiul Carmenere in Chile, cei de la Montes au trecut crestele Anzilor in Argentina vecina, ocupandu-se la modul cel mai serios de Malbec. Vinurile Kaiken – numit astfel dupa singura pasare calatoare care traverseaza Anzii – s-au impus international in mai putin de zece ani, devenind o adevarata revelatie. Malbec Ultra din 2010 este un vin de o concentratie superba a aromelor, suculent, adanc, cu o textura densa si tanini rotunzi si bine copti. Postgustul prelung cu lemn aromat, fructe confiate si fum de pipa se descopera dupa o aerisire de o ora, iar vinul ramane expresiv chiar si trei zile dupa deschiderea sticlei.
Somontano este regiunea vinicola a Europei care se apropie cel mai mult de Lumea Noua in caracteristicile vinurilor, datorita
altitudinii, influentei muntilor Pirinei si curentilor marini. Acest cupaj egal de Cabernet si Merlot combina intensitatea aromelor de fructe data de coacerea lenta, cu mineralitatea si vivacitatea date de altitudine. Aromele de cirese negre, ardei verde si piper negru sustin un corp dens dar in acelasi timp matasos si mangaietor. Este „un pumn de otel intr-o manusa de catifea” , asa ca nu trebuie subestimata taria alcoolica si nici influenta asupra oricarui preparat. Carne crud-uscata, branza maturata ori masline marinate in ierburi provensale sunt cea mai buna alegere.
Primavara tot intarzie, asa ca avem nevoie de un vin proaspat dar care sa si tina de cald inca cateva zile. Perrin Ventoux vine din sudul calduros al Frantei, cu ierni blande si vanturi calde, care ajuta la coacerea timpurie si dezvoltarea aromatica a strugurilor. Are dulceata curmalelor si impetuozitatea murelor si coacazelor negre, si acea nuanta rustica, de dafin si ierburi aromate, care il face atat de abordabil. E un vin ce se potriveste cu o mancare grabita si calda, dupa o dupa amiaza de plimbare prin vant si ploaie.
As alege pentru primul picnic al primaverii acest cupaj transilvanean de Feteasca Neagra si Merlot. Aromele calde, de pruna foarte
coapta si visina din compot vor incalzi conversatia din jurul gratarului, iar aciditatea vioaie si taninii fini si copti vor deschide calea spre urmatoarea imbucatura. Finalul cu ciocolata amara si cuisoare curata papiele si da o senzatie de satietate, de rotunjime. Vinul este versatil, merge cu o varietate de mancaruri potrivite pentru iesiri la „iarba verde”, de la salate de cartofi cu maioneza, gratare de pui ori simple sandvisuri cu sunca si mustar.
Desi e din 2011, acest Sauvignon Blanc si-a pastrat prospetimea primavarateca si aromele citrice. E vinul pe care mi-l imaginez ca l-as lua la un picnic improvizat in parc, intr-o sambata insorita de aprilie. Are suficienta greutate ca sa alunge ultimii fiori de frig si este foarte versatil ca temperatura de servire. L-as vedea alaturi de o tarta cu branza sarata sau de o salata de pui cu maioneza usoara.
E surprinzator cateodata sa gasesc intr-un vin, sub plapuma grea a aromelor intense, sangvine, o mica lume fina si delicata de note
fragile si perisabile. Acest Barbera, intens, fructat, exuberant, cu mult lemn si extract isi descopera dupa o buna erisire in pahar si o latura mai sensibila: flori uscate, dafin, ceai negru. Asadar, sfatul meu este sa va bucurati de el la o masa incarcata cu de toate si sa pastrati un pahar-doua pentru a-l mirosi si degusta in tihna.
Este un vin cu arome intense, care se indeparteaza oarecum de tiparul cunoscut cu fructe proaspete al soiului Carmenere. Se apropie in expresia sa de un Shiraz, avand note mai grele, mai pamantii: cauciuc, lemn ars si o gama larga de condimente care conduc spre un final picant. Aciditatea ridicata si notele iuti de la final il recomanda la asociere cu sosuri grele cu ciuperci sau prune uscate.
Blog la WordPress.com. Tema: Suburbia de WPSHOWER.