Liliac Rose 2012
Rose Liliac 2012
Rose-ul de la Liliac Winery este cel mai acid si mai proaspat vin de acest tip pe care l-am gustat pana acum din recolta anului 2012. Asta ca sa fie clar de la inceput tema, subiectul si eroul principal al acestui articol. Daca la precedentul rose tratat aici descopeream cea mai roz culoare, aeriana ca un puf de papadie, aici liliacul deghizat in argintiu ascunde un vin vibrant, incisiv, care se impune degustatorului fara drept de apel.
Imi aduc aminte de Rose-ul din 2011, facut integral din Merlot, gustat in cabana cocheta din varful dealului de la Batos -un rose fin, delicat, cu arome fragile si cumva naive- si nu pot sa nu ma mir de contrastul deplin cu fratele sau din 2012. Incercat pentru prima data anul acesta la Goodwine, desi era imbuteliat de putin timp, lasa sa se ghiceasca aromele mult mai expresive si mai bine conturate, precum si aciditatea la cote inalte. Bazandu-ma pe acea experienta, pe anumite recomandari prietenesti, si luand in considerare si felurile de mancare, am hotarat sa-l pun pe masa nici mai mult nici mai putin decat in Duminica Pastilor. Daca vreti, se poate gasi si o simbolistica, legata de renasterea naturii, liliacul de primavara, sperantele industriei viticole romanesti …dar ar fi deplasat.
Asadar, acest Rose Liliac 2012 este compus din Feteasca Neagra si Merlot, are IG Lechinta – Dealurile Transilvaniei si 13% alcool. Culoarea aduce a petunii si muscate de vara din cele care se atarna pe balcoane, de un roz spre liliachiu, fin, stralucitor si limpede. Aciditatea se simte din nas pana in postgust, sub forma unei arome interesante de rosii de gradina, din cele grele si pantecoase. Nasul este expresiv, cu note crocante de merisoare, agrise si mere de vara, iar pe fundal aroma amintita de suc de rosii proaspat zdrobite. In gura are o buna consistenta, atacul venind cu niste fructe de padure -coacaze, merisoare- care reusesc sa echilibreze aciditatea inalta. Corpul este pe masura culorii, subtire si fin, aromele stau suficient de mult pe palatin incat sa dea o senzatie de copt. Spre final apare o usoara amareala vegetala -gen vrejuri de fasole- si o nota interesanta de rosii uscate.
masa de Pasti
Fata de cele inscriptionate pe contraeticheta, n-am gasit nicicum notele citrice, si recomand servirea lui mai sus de 8 grade (pe la 12-14 sa zicem) ca sa se mai domoleasca aciditatea. Oricum, vinul a facut fata cu brio unei mese de Pasti cu incarcare moderata: oua fierte, drob de miel, pasca cu branza sarata, friptura de miel, rulada de curcan. Ca sa-i punem in valoare culoarea, l-am servit din flute de sampanie, si aciditatea l-a ajutat sa treaca peste hopul carnii fripte, si aromele bine conturate l-au facut agreabil. A fost chiar o schimbare interesanta fata de obisnuita litanie de la mesele de sarbatori: vin alb demisec, vin rosu taninos, vin dulce ori lichior la desert.
Cred ca va fi un succes la vara ca opening drink pe la cocktailuri si petreceri, ori ca vin de deschis apetitul, impreuna cu platouri reci. Poate merge un pahar, poate doua pe stomacul gol, dar apoi conversatia va trebui sa se indrepte obligatoriu spre studierea meniului. 39 de lei la magazinul Comtesse du Barry, cu ceva lei mai ieftin prin pivnitele comertului online.
Vinul din Cluj 
Pingback: Judecata de Apoi a roze-urilor 2012 | Vinul din Cluj