Egregio de aur
Nu ma pot abtine sa nu ma gandesc direct la lingouri de aur, si la toata controversa din zilele aste, cand ma uit la eticheta gamei Egregio de la Vincon. Aproape ca-mi vine sa lipesc pe sticla un sticker rosu-verde in forma de frunza, cu „Uniti, salvam…”.
Egregio Vincon Muscat
Nu stiu daca a fost o miscare calculata de product branding, ori pur si simplu o coincidenta nefericita (probabil a doua varianta), insa e prea in your face auriul ala…. plus forma etichetei, ce aduce a trei lingouri… pentru unul ca mine.
Gama Egregio e o noua aparitie pe rafturile comertului larg, pozitionata mult peste Beciul Domnesc si prietenii, dar cumva sub Ambrosio. Am avut in pahar un Muscat Ottonel sec 2012, care e chiar acceptabil: culoare de aur patinat, nas la limita de sus a discretiei, cu clasicele arome de miere de salcam, pere de toamna si babane supracoapte. Corp usurel, cam prea subtire la mijloc (totusi, un gram de zahar, acolo, n-ar fi stricat…), cu aciditate buna, alcool bine integrat, si final scurt. Cam atata ar fi de spus despre vinul asta. E decent, curat, fara pretentii. Adica la o galaxie departare de Beciul… Daca n-ar fi eticheta asta sclipitoare, zau ca as putea fi dus de nas sa-l bag in cosul de cumparaturi. Pentru ca merge cu conopida la cuptor.
Muscat Egregio si conopida la cuptor
Vinul din Cluj 
Wow! Prima data cand vad ca scoti putin coltii. 🙂
Asa, subtil … 😉