Pe vremuri, Domnul de Roua era un print care isi vizita iubita noaptea, trebuind sa plece inainte de rasarit. Cazand insa victima unui plan diabolic, a fost surprins de primele raze ale soarelui pe drum, si transformat in roua, depusa pe struguri.
In zilele noastre insa Domnul de Roua ar fi mult mai dibace, s-ar deghiza in membru al unei trupe rock n’roll, cu tricou negru, barba de rigoare si ochelari de soare, si s-ar ascunde de zori intr-un bar decorat in stil fiftees , si ar sta la un pahar de vin de Dragasani.
Aseara, barul a fost pregatit, la Jaxx in Cluj, vinul alb si rosu a fost pe mese, iar cei de la Benetone Band au facut paharele sa zangane pe mese cu cover-uri rock n’roll. Nu stiu daca Domnul de Roua a fost printre noi deghizat, ca n-am stat pana in zori sa-l astept. Dar atmosfera a fost faina, aplauzele sincere, si vinul servit asa cum trebuie, din pahare potrivite.
Ambele vinuri sunt din 2013, cu etichete care le ajuta sa se individualizeze, chiar si in penumbra si agitatia unui club.
Cel alb, ca un solist in deschidere, vine sa incalzeasca atmosfera cu o combinatie de arome proaspete si coapte, si o aciditate vioaie. Repertoriul e tineresc, format din Sauvignonasse, Sauvignon Blanc si Muscat Ottonel. Sta bine in gura, fara densitate mare, curgator si imbietor la inca un pahar.
Dupa o pauza binemeritata de cateva minute, piesele principale ies la inaintare, si cupajul rosu umple paharele. Cabernet, Merlot si Pinot Noir, soiuri clasice pentru un repertoriu din clasicii rockului. Incepe cu niste acorduri frumoase de arome atragatoare, mult fruct, vioi, pentru ca pe final taninii sa faca un solo ca un baterist neobosit.
Sunt vinuri simple, curate si directe, intr-un stil modern si totusi timeless. Locul lor e exact acolo, pe mesele cluburilor si barurilor, in locuri de atmosfera si distractie, pentru ca sunt niste vinuri care canta live si unplugged .
Cat despre Domnul de Roua, cred ca a ramas cu capul pe una din mesele clubului 😉
Pingback: Avincis pe scurt | Vinul din Cluj
Reblogged this on fata noptii.
Ce-mi place cum descrii … vinul…
Multumesc 🙂 Vinul merita intotdeauna un context si o poveste …