Nu sunt chiar picturi impresioniste, dar parca arata ceva mai bine decat „Rapirile” si „Giocondele”, aceste imagini lirico-figurative, usor naive, cu rezonanta sentimentala clara, cu zane, elfi, trandafiri, lacrimi, aripi stravezii si pulpe nevinovate accidental dezgolite.
Cu totii pufnim cu un usor aer de superioritate cand le vedem afisate pe desktop-uri, statusuri pe Facebook, imprimate pe tricouri, pe semne de carte ori postere. Sunt convins insa ca fiecare din noi are cate o slabiciune ascunsa pentru una din ele, aparuta la momentul si in contextul potrivit.
La fel e si aceasta Feteasca Regala 2012 din Minis, de la Balla Geza. Are acea frumusete usor ofilita a unui vin ce incepe sa fie trecut dar e inca vioi. Nasul exprima naivitate, prin aromele cu un inceput discret de oxidare, calde si candide. Corpul e durduliu, rotunjor, rumen, pentru ca aciditatea a dezgolit impudic partea mai carnoasa a aromelor, iar consistenta pare mai densa decat e in realitate. Siropos? nu, doar usor sentimental, desi zaharul il face aproape demisec.
A mers bine cu o mancare din aceeasi gama, simpla, gustoasa si usor sentimentala: mamaliguta cu tocanita de ciuperci (galbiori), hrean si paprika iute.