Jurnal elvetian (2)

In fiecare an de cand particip la #DWCC, nu inceteaza sa ma uimeasca entuziasmul cu care participantii intampina descoperirea unor vinuri noi. Este o traditie ca, in seara de dinaintea deschiderii oficiale, sa aiba loc o petrecere de tip BYOB -bring your own bottle. Dupa cum ii spune numele, fiecare dintre participanti (si sunt peste 200 in seara respectiva!!!) aduce cate o sticla de vin, din carese poate servi oricine, si ii spune povestea.

Imaginati-va asadar peste 200 de vinuri diferite, fiecare cu cate o poveste interesanta in spate, si oameni pasionati care sa o impartaseasca. Pe langa revederea cu prieteni vechi, aceasta seara este de fapt o seara a povestilor, noutatilor si descoperirilor. Fireste ca timpul si …papilele nu permit nimanui sa treaca prin toate vinurile, dar chiar si dupa cateva te simit mai imbogatit.

Multe din vinuri am ajuns sa lcunosc si sa le urmaresc an de an, asa cum multi amici ma stiu ca fiind tipul cu „Transylvanian wine”… Asadar, lucrurivechi si lucruri noi, le grupez in urmatoarele categorii:

–vechea lume veche: aici intra vinurile clasice, „tried and tested” care nu vin putine la numar in fiecare an: Burgundia, Bordeaux, Rioja, Mosel, etc.Anul acesta fost un focus special pe vinurile din Tavel si Chateuneuf-du-Pape, grupul respectiv avand o masa dedicata;

–noua lume veche: aici intra, eclectic, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Romania, adica tari cu antecedente serioase in viticultura, care fac parte din „noul val”. Aici redescopar cu placere de fiecare data vinurile unguresti si soiurile turcesti… O alta surpriza anul acesta a fost o Busuioaca de Tavel… 😉 Si Feteasca Rega are fanii ei, care o asteapta an de an;

–vechea lume noua: Noua Zeelanda, Australia, Africa de Sud, stiti voi…

–noua lume noua: aici lucrurile incep sa devina cu adevarat interesante. Spumantele englezesti au devenit deja clasice, dar Chardonnay-urile din Surrey confirma tot mai bine. Din Brazilia am gustat de asemenea vinuri interesante. Evident, cele poloneze si suedeze au fost atractia.