Alte vinuri de la DWCC
Trebuie sa fac acest exercitiu de memorie, pentru ca ma simt teribil de prost lasand nementionate si nediscutate atatea vinuri interesante (si ne-elvetiene, care au primit un articol separat). Asadar acest articol este dedicat multumii de vinuri din afara Elvetiei (ce termen descriptiv…) pe care le-am intalnit acum aproape o luna, la DWCC 2014 (ce-a trecut timpul…) si care mi-a atras atentia. Au fost multe, si concentrandu-ma pe vinurile-gazda, inevitabil nu am putut sa le acopar pe toate.
Jancis Robinson si Jose Vouillamoz
Caci DWCC este un eveniment care capata proportii de la an la an, atat ca numar de participanti si tari, cat si ca diversitate de vinuri prezentate. O intrebare oarecum fireasca ar fi –de ce apar vinuri de la producatori ne-elvetieni, care nu fac parte adica din alinierea tarii-gazda? Raspunsul este in trei parti: in primul rand, nici un iubitor de vinuri nu s-a plans pana acum ca ar fi prea multe 🙂 ; in al doilea rand, vinurile respective se leaga intr-un fel sau altul cu tema conferintei, in cazul de fata „Wine in context”; iar in al treilea rand daca vreti, orice eveniment trebuie sa supravietuiasca si sa continue prin efortul organizatorilor si al sponsorilor, astfel ca orice contributie e binevenita.
Dupa mine, daca ma intrebati, faptul ca apar producatori si organizatii care nu fac parte propriu-zis din umbrela tarii-gazda, este un semn de maturitate, de establishment, un semnal ca aceasta conferinta conteaza, opinia bloggerilor si comunicatorilor conteaza, iar producatorii isi dau seama de asta si-si doresc expuerea la un astfel de eveniment. Paranteza inchisa.
Wine tasting
Am avut parte de-a lungul evenimentelor care au punctat conferinta de intalniri interesante cu diverse vinuri, unele ramanandu-mi intiparite in minte (si pe cardul digital) mai profund ori mai superficial. Iata-le, intr-o ordine oarecum cronologica:
–Gusbourne Estate: spumante englezesti de prima mana, din regiunea Surrey. Am remarcat si anii trecuti ca sudul Angliei devine o adevarata pepiniera pentru producatori ambitiosi de spumante, iar in cativa ani vom gasi acolo vinuri world-quality ;
-Rose-urile din Tavel. Gasiti la RaSto o descriere mult mai detaliata si pertinenta, asadar nu ma lansez in divagatii, spunand doar ca nu poti sustine ca te pricepi la rose-uri pana nu ai baut vreo 2-3 de acolo…;
-vinurile unguresti din Tokaji par sa ma bantuie (intr-un mod placut) cam peste tot, iar acolo chiar n-am avut de ce sa ma plang: o selectie cu 6 puttonyos, din ani diferiti, care ar fi lasat gura apa si celui mai hardcore fan al vinurilor seci..
-s-a vorbit mult in ultima vreme de vinurile georgiene, si probabil am aflat doar o mica parte din ceea ce pot arata cu adevarat. Din selectia prezentata de crama Lagvinari mi-a ramas in minte un vin din soiul Krakhuna, aspru si intepator;
–Chene Bleu sunt vinuri de pe valea Ronului, cu niste etichete frumoase si foarte interesante, si arome la fel. Mica crama de familie se concentreaza pe vinuri cat mai apropiate de starea naturala a strugurilor, si o filozofie ce nu accepta nici un compromis la calitate;
–Vigno este un proiect fascinant, ce reuneste producatori din diferitele regiuni viticole din Chile, uniti de un singur lucru: Carignan. Probabil cea mai mare diversitate de reprezentari si stiluri ale acestui soi, din terroir–uri diferite -o paleta de o varietate uriasa;
–Planeta Sicilia e o adevarata insitututie a vinului, iar vinurile lor sunt usor de remarcat intr-o degustare. Mi-a placut ca au adus si o mostra din faimosul sol rosu vulcanic, care da atata textura si prestanta vinurilor;
-o scurta excursie a amintirilor, in Rioja, la Bodega Bai Gorri: Tempranillo si Garnacha, de la ele de acasa;
-din Portugalia, Esporao: casa veche, din Douro, cu o multime de game de vinuri, mi-a atras atentia un cupaj de Aragones si Syrah, foarte spicy si incisiv;
–Consorzio di Lugana e o asociatie a producatorilor italieni din regiunea omonima, dedicati pastrari traditiilor si vinurilor din regiunea respectiva, in special a soiului Turbianna;
-nu in cele din urma, un Sherry, Urium, a fost un final interesant de seara tarzie…
Vinul din Cluj 