„The first thing I ever drew was a little human figure. I was 9 months old. <…> a tall figure with long legs and a small head.” Asa incep cuvintele candide ale celei care se semneaza Aka Zsu, autoarea blogului care-i poarta numele, si a schitelor care mi-au trezit atentia si curiozitatea. Un prilej perfect asadar ca sa reactivez o rubrica draga mie de pe blog, dar cam prea rar imbogatita cu scriituri si poze: Vin’cultura. Rubrica care si-a propus sa adune la un loc insight-uri artistice, si corelatii cu vinuri.
Cele 10,000 de ore de schite si desene consumate pana la o varsta frageda se intrevad in siguranta liniei, in tusele precise, in siguranta ascunsa sub o aparenta fragilitate si candoare. Caci lucrarile din expozitia „Naked Before” sunt despre ceea ce este nespus, despre o naturalete dezinvolta, care nu are nimic de ascuns si totusi are multe de dezvaluit.
Cei care cauta erotismul si carnalitatea vor fi dezamagiti de superficialitatea acestui strat. In nuante cateodata pastelate, cateodata stridente si indraznete, personajele au miscari precis coregrafiate, care conduc ochii spre chip si expresie, spre un schimb de priviri. Mai mult decat feminitatea si senzualitatea personajelor, privirea si postura sunt cele care definesc compozitia.
Gesturile si pozitiile oarecum contorsionate dau tensiune si dinamica, si o vibratie care e amplificata de alternatia de culori si contururi. Personajele sunt detasate de obiectele cotidiene, neancorate in realitate, senzatie confirmata de fundalul oniric, semanand cu o iluzie optica.
De gasit, fiecare poate sa (se re)gaseasca dupa cum sinte si crede de cuviinta in aceste lucrari, care mie imi trezesc o senzatie de ludic, de joc al formelor, culorilor si texturilor. Asadar am cautat un vin a carui eticheta, textura si poveste sa mearga in aceeasi directie: Vardo -Picatura Vietii, Touriga Nacional 2011, de la Domeniile Segarcea. Un vin dintr-un soi exotic pe la noi, din indepartata Portugalie, unde da vinuri viguroase, aspre, taninice si nabadaioase. Eticheta e una din cele mai frumoase pe care le-am vazut pe o sticla de vin romanesc, un joc de culori si contururi care n-au cum sa scape neobservate. La fel ca si fetele din ilustratii, vinul are o latura jucausa, marcata prin aromele directe de visina supracoapta, dude negre si rodie. Ascunde insa o oarecare complexitate, mai ales dupa ce se mai incalzeste, si reusesc papilele sa treaca dincolo de aciditate, de taninii moi si fini, si sa descopere ceva note de gem de macese, lemn-dulce, si de curmale. Textura e moale si fluida, schimbatoare, ca si miscarile personajelor, iti lasa privirea si papilele sa se joace in voie cu formele si rotunjimile. Sa tot privesti si sa degusti…