M-am udat bine de tot in ghete pana sa ajung pe straduta din Centrul Vechi, iar curentul de la metrou mi-a redus ingrijorator capacitatile senzoriale olfactive. In plus, un nene destul de plinut ce umbla doar in tricou intr-o seara de decembrie mi-a tras un branci atat de tare incat …i-am dorit in gand toate cele bune. Dar m-am luminat imediat la fata si la ochelari cand am intrat in micul local, care acum ceva vreme era cunoscut sub numele de Beros & van Schaik, iar acum se da drept Dionysos Wine Bar.
Nici n-am apucat bine sa-mi dau paltonul jos si sa casc ochii la rafturile inalte pana-n tavan ticsite cu sticle, ca m-am si trezit cu un pahar de Chardonnay 2010 in mana, si un platou de branzeturi si masline in fata. „Bun inceput” imi zic, ochind decantoarele pantecoase de pe coltul barului. „Yes, of course ca mi se pare surpinzator ce frumos a evoluat acest vin. Chiar unbelievable ce diferit e fata de anul trecut, si ce structura buna are, cu o aciditate ce echilibreaza bine aromele de oak barell„.
Rotesc privirea, vad ca am ramas cam in urma fata de ceilalti participanti, si fac pasi repezi spre Pinot Noir. Care si el face pasi repezi spre mine. 2011. Dealu Racoveanu. Subtire ca o batista, cu mici asperitati, si o lejeritate de invidiat. Arome vegetal-forestiere in prim plan, si abia apoi fructe negre. Final usor cald-afumat. Am cerut si al doilea pahar, si al treilea.
Langa mine se vorbeste despre „Romanian wines potential” si „outstanding vintage„. Aflu ca e vorba de Feteasca Neagra. 2013, si prin gand deja mi se perinda notele de degustare, care invariabil contin cuvintele „feminin” , „rotund” si „corp”. Va las pe voi sa le puneti in ordinea corecta, ca eu trec la clasicul cupaj bordolez de Cabernet cu Merlot. Imi dau in gand un premiu si un pupic pentru sticla de 2009 de care am reusit sa nu ma ating si care zace binemersi in pivnita. Pentru ca vinul asta a evoluat remarcabil si surprinzator, mai ceva ca Johannis in ultimele ore ale scrutinului. Ii prevad un viitor lung, de minim un mandat. Si vinului, adica.
Tresar negativ cand cineva de langa mine vorbeste de „Shiraz”. „Uita-te pe eticheta” imi vine sa-i zic, „e Shyrah toata ziua, pai despre ce vorbim??”. N-am zis nimic din toate astea, ci mi-am infundat cuminte nasul in pahar. Ca am gasit destule acolo -arome de coacaze, de nucsoara si masline negre, si chiar ceva cimbrisor. Nu garantez insa pentru ultimul -se prea poate sa fi fost salvie- pentru ca m-am luat cu o conversatie despre fotografie si atentia mea gustativa s-a dus in alta parte.
Prea au fost faine vinurile astea, imi zic, asa ca merita un „capac” argentinian –Zorzal Malbec Mendoza 2011.
Ah, si sa nu uit, vinurile au fost de la Corcova. Ca am plecat in graba si nu v-am spus.
Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Suburbia de WPSHOWER.
Hai noroc ! La un pahar de vin virtual – adică la un pahar de vorbă. 🙂
Merci, sanatate!