Marea recapitulare: vinuri rosii
Si cu asta gata, intru si eu in normalitate, in randul lumii, ma sincronizez cu ritmul firesc al lucrurilor, si promit sa nu mai raman in urma. Deci vinuri rosii baute in ultima luna si ceva, care merita aratate, discutate si mentionate, si chiar incercate, zic eu.
vin Ungaria 2006
Un Merlot bine invechit, tocmai din Ungaria, a poposit intr-o memorabila seara ploioasa, in paharul meu. Memorabila pentru ca a fost polioasa, si am baut un vin bun. Nu e nevoie de alte explicatii 😉 De la Gere Atilla, din regiunea Villany, vine Solus 2007, un Merlot care abia acum se scutura de notele grele de lemn si de taninii incapatanati, si arata o roba cu margini chihlimbarii, si arome de tutun de pipa, santal, toffee, curmale confiate, si alte delicii. Neaparat o aerisire prelungita, ideal pana a doua zi pe seara.
Joseph Drouhin Beaujolais 2014
In deplin contrast a fost Beaujolais Nouveau-ul 2014 de la Joseph Drouhin, de care m-am bucurat chiar in seara lansarii (ultima joi din noiembrie). E putin spus ca aromele de fruct parca sar din pahar, de la cirese negre pana la prune de vara. Insa, dupa ce trece primul entuziasm, se gasesc si ceva note mai complexe, mai migdala-eucalipt-stafide, care ii dau ceva ritm si adancime. E ca o melodie care nu te inspira din prima, dar te trezesi tropaind din picior pe sub masa. Nu trebuie multe formalitati cu acest vin, doar deschis si baut.
vin Vardo Segarcea
A mai fost si Vardo 2013 – Puterea Vointei, cupaj de Cabernet Franc si Marselan, de la Domeniile Segarcea. Vin din acela de baut la foame mare, cand n-ai rabdare sa gatesti ceva, ci pui la rand pe un fund de lemn niste branza, paine, salam. Bine, vinul poate mai mult decat atat, dar mie mi-a placut cumva asa, brut, neaerisit, sa mearga bine la temelie cu o imbucatura inghitita pe nemestecate.
Nu in ultimul rand, am mai fost un vin, despre care am scris cu mare entuziasm pentru unvinpezi.ro, si am pus mult suflet in acel text, asa ca-l transpun aici.
Vaio Amaron 2009
„Dante Aligheri, in timpul exilului sau din Florenta a petrecut o perioada in Verona, iar fiul sau a achizitionat o proprietate pitoreasca in apropiere, la Garganego, aflata azi in zona viticola Valpolicella Classica. Marea casa de vinuri Masi gestioneaza aceasta vie cu multiple rezonante istorice, iar vinul de azi, Vaio Amaron respecta toate stringentele reglementari ale casei si ale unui vin de tip Amarone. Cele patru soiuri traditionale -Corvina, Rondinella, Molinara si Oseleta- sunt culese de pe un plai cu un sol distinct, bogat in nisip vulcanic, ceea ce imprima vinului o eleganta mineralitate, fara astringenta si asprimea obisnuita intr-un asemenea vin. Anul 2007, deosebit de cald, i-a imprimat de asemenea arome coapte si bine conturate, accentuate prin procesul specific de producere -uscarea partiala a ciorchinilor pe rafturi de rogojini, inainte de presare. Rezulta un vin de o eleganta opulenta fara a fi excesiv, cu o culoare ce aduce a catifea neagra, cu o paleta aromatica de la cirese salbatice pana la lemn nobil, cu tanini abundenti si bine rotunjiti, cu un final balsamic, si mai presus de toate cu un echilibru si naturalete de invidiat. Rezervati-va timp si rabdare sa-l aerisiti 2-3 ore, la 18-19 grade.”
Si inchei aceasta istorisire cu niste file de hipstorie -cativa din marii lideri ai lumii imaginati in outfit-uri contemporane de hipsteri. Va las sa decideti singuri daca vi se par mai credibili si naturali asa, dar zau ca unele din ele chiar se potrivesc.
Vinul din Cluj 
