Opera lui Marcel Proust nu este tocmai genul de lectura facila -poate de aceea nu a avut ghinionul de a deveni celebra peste noapte si de a fi ecranizata, ca si „50 shades of Grey„. Poate e mai bine asa. Ceva tot au insa in comun cele doua lucrari, si anume abordarea dragostei, din unghiuri diferite bineinteles. Insa daca la „50 shades…” dragostea este „ia-ma acum”, in opera lui Proust dragostea este „Catleya”: o specie rara si fragila de orhidee -o metafora adica.
Daca as fi un paseist, as sustine ca nici dragostea, nici metaforele nu mai sunt ca pe vremuri. Insa, optimist incurabil ce sunt (mai ales cu un pahar in fata), sustin ca vinurile Catleya preiau o buna parte din povestile si tesatura emotionala a acelei epoci (despre care puteti citi mai multe pe site), si le traduc intr-un iz modern si chiar glossy.
Joia trecuta la Bruno am explorat atat trecutul si povestile din jurul celor patru vinuri de la Catleya, cat si stilul si profilul aromatic al acestora. Si, pentru cei care se intreaba, nu am gasit arome de orhidee, dar au fost din belsug arome florale in cupajul Freamat Alb – Sauvignon Blanc cu Feteasca Regala, si chiar si in Rose-ul 2013, care si-a pastrat surprinzator de bine prospetimea.
Dar vedetele zic eu ca au fost: Freamat Rosu 2013 -Cabernet cu Merlot, tanar, viril, taninos si impetuos, cu un profil aromatic relativ simplu dar bine conturat, si cu o textura densa; si nu in ultimul rand noul Sauvignon Blanc 2014, proba direct din tancuri -o nebunie florala, ametitoare, cu o aciditate inalta, textura supla si postgust citric. Indraznesc sa spun ca va fi printre cele mai bune SB-uri 2014 in gama lui de pret.
Asadar, prima intalnire cu Catleya a fost simpatie la prima vedere, ramane sa mai vedem inca 2-3 vinuri de acelasi nivel ca sa fie dragoste…
Blog la WordPress.com. Tema: Suburbia de WPSHOWER.