Sarea-n bucate
Iata ca a venit momentul sa scriu despre primul vin cu adevarat clujean, dupa ce m-am plans ani de-a randul ca dealurile din jurul Clujului produc recolte exceptionale de palinca, dar nu si de struguri. Ma rog, nu intelegeti gresit ca suburbiile orasului de pe Somes gem acum de crame, insa la 30 de km mai incolo, langa Turda, e o vie cu crama si pensiune in toata regula!
Primul indiciu in acest sens l-am avut asta toamna, intr-o frumoasa zi de duminica, cand abia iesit din bezna „infioratoare” a bijuteriei care este Salina Turda, dupa ce mi-am obisnuit ochii cu lumina de afara, m-am uitat nedumerit in jur: intreaga coasta de deal care ascunde in pantecele ei zacamantul de sare este acoperita cu o vie viguroasa, in randuri ordonate, in varsta de vreo 3-4 ani.
In plus, la baza dealului sade o pensiune cu restaurant stil neo-rustic, perfect plasat sa imbie o familie hamesita dupa 3 ore de aerosoli sarati si alergatura dupa copii. Ceea ce am si facut, multumim frumos pentru masa (si rabdare, ca deh, asa e cu cei mici pe langa tine…). Totul bun si rezonabil, nimic de zis -cu pahare de vin regulamentare, da? -insa cand am cerut vinul casei, am aflat cu dezamagire ca inca nu-l puteau servi pe cel din via din jurul restaurantului, prima recolta ce urma sa fie vinificata fiind abia culeasa cu cateva zile inainte…
Am mai avut de asteptat inca cateva luni pana sa ma intalnesc cu primul reprezentant lichid al acestei crame, pe numele sau Issa (de la Pota-Issa, rezonante istorice, etc.) . Dar hai sa nu ne legam de prezentare si eticheta inca de la prima intalnire, ca se vor mai „regla” in urma feedback-ului din piata.
vin de Turda
Vinul de fata e un alb, cum ii sade bine unei crame din inima Transilvaniei (dar au si struguri rosii plantati, vedem recolta viitoare…), respectiv un Sauvignon Blanc. Mai rar mi-a fost dat sa vad un vin care se prezinta atat de bine inca de la prima recolta. Mai ales tinand cont ca, desi Turda a fost traditional zona viticola, nu s-a mai produs vin pe acolo de multe decenii. Acum, sa nu ne asteptam la complexitati nebanuite si rafinamente elevate. E un vin onest si direct, simplu si curat, care merge pe latura acid-minerala, cu evidente note ierbos-aromate (gen cimbru si leustean), completate de ceva fructe de vara -corcoduse, mere timpurii, toate peste un fond mineral, cu aciditate taioasa, care trezeste papilele. Principala lui calitate e ca nu cade in exces cu nici una dintre caracteristici, si nu incearca sa para mai mult decat este. Ramane sa vedem recoltele viitoare, daca confirma ca acesta este realmente terroir-ul zonei. Adica, totusi, via e plantata pe un deal de sare, trebuie sa aiba vreo influenta…
Deci, sa va mearga vinul precum sarea-n bucate!
Sauvignon Blanc 2013 Issa
Vinul din Cluj 
Pingback: La Salina | Vinul din Cluj
Pingback: Cum am furat (jumătate de rețetă) de ciuperci la grătar | Ghidul bucătarului leneș
Any ideas la ce soiuri de vin rosu sa ne asteptam de la aceasta crama?
Nu stiu inca, am auzit de Pinot Noir…
Așa, deci să nu mai merg cu mașina la mama, zici? Descrierea tare sună a vinul din via bunicească 🙂
Eh, un pahar nu afecteaza …si ajuta la digestie 😉
On Wed, Feb 18, 2015 at 5:29 PM, Vinul din Cluj wrote:
>
🙂 Șșșt, dar nu spunem nimănui