Sunt din generatia care a invatat engleza cu Cartoon Network. Cu toată simpatia pentru Johnny Bravo, Dexter, Looney Tunes, etc, imaginarul meu in ceea ce priveste alaturarea vinurilor nu s-a imbogatit prea mult. Pentru asta existau in schimb alte canale de televiziune. Iar dintre cele urmarite ziua, in vacante, contau cele care dadeau seriale japoneze manga, in cele mai multe cazuri dublate in italiana.
Acestea erau populate de tot felul de eroi cu ochi cat jumatate din fizionomie, par mereu zburlit, adolescente cu picioare interminabile, animale vorbitoare care roseau brusc, si imbratisari spontane. Acolo am invatat ca mereu eroul principal e unul singur, usor identificabil, si de obicei isi face isprava mai la sfarsit, dupa ce se agita ceilalti. Eroul e mereu inconjurat de prieteni cuminti si dusmani devotati, care se pot usor transforma in luptatori feroce sau impletitori de ghirlande de flori, dupa caz.
De acestea mi-am adus aminte in cadrul degustarii de vinuri italiene din Valpollicella de la Tinazzi, de saptamana trecuta, importate de Happy Wines. Amarone a vorbit abia la sfarsit, si a vorbit apasat si intens, din toata puterea taninilor si a celor aproape 16% alcool. Insa destula „galagie” au facut si companionii sai: Bardolino, Monterre, Dugal, Ripasso, etc. Desi etichetele sunt cuminti, puterile trebuie „eliberate” din sticla, printr-o aerisire respectabila.
Ca o galerie guraliva, soiurile si stilurile sunt din cele mai diverse: de la Corvina 100%, la clasicul blend de Corvina-Molinara-Rondinella, la Ripasso, la super-venetiene cu Cabernet si Corvina, la reinterpretari italiene a clasicului Cabernet-Merlot bordolez. Si Amarone, bineinteles, intr-o liga doar a sa.
Mi-a fost intotdeauna greu „sa tin” cu super-eroul, pentru ca era favoritul tuturor. Imi gaseam de obicei un personaj din suita acestuia, cu care ma identificam si ma bucuram ori de cate ori are ocazia sa-si aduca contributia la succesul liderului. De data asta m-am atasat de un cuplu: Montere -Corvina, si Montere Valpolicella Ripasso. Ambele 2012. Ambele cu eticheta neagra. Corvina 100% e mai aspru, mai motociclist, mai naravas. Ripasso e mai amplu, bogat, prelung si texturat. Fac echipa buna in lupta cu papilele. Si Amarone Classico 2011 vine la sfarsit si smulge aplauzele. Cata nedreptate.
Blog la WordPress.com. Tema: Suburbia de WPSHOWER.