Atunci când se întâmplă să mă întâlnesc cu un vin cu totul deosebit, există câteva indicii care mă fac să simt că am descoperit ceva special. În primul rând, un zâmbet involuntar îmi apare și o grimasă de surprindere și încântare. În al doilea rând, încep să studiez frenetic contraeticheta, precum și orice indicii scrise de pe sticlă cu privire la tipul, stilul, proveniența vinului respectiv.

Dar știu cu adevărat că am întâlnit ceva aparte atunci când realizez că notarea și acordarea unui punctaj pare inutilă; în fond, cum îl poți clasifica pe un vin care iese cu totul din tipare? Descoperirea unui astfel de vin este rară, dar merită să fie căutată, deoarece compensează toată seria de etichete generice, sau cu oarecari pretenții consumate de-a lungul anilor.

Toate vinurile sunt, într-o oarecare măsură, unice dacă reușesc să reflecte un cumul de factori ce cuprind soiul, locul și anul de producție, detalii de vinificare, păstrare, precum și o oarecare istorie a sticlei respective. Chiar și sticlele diferite din același lot pot avea nuanțe subtile diferite după ani de îmbătrânire.

Dar există anumite vinuri atât de neobișnuite, încât nu se încadrează în niciun stil sau tradiție consacrate. Unicitatea lor poate fi determinată de mai mulți factori sau chiar de o combinație între aceștia: soiuri de struguri rare, asocieri neobișnuite, regiuni neexplorate, tehnici neobișnuite în vie sau în cramă și lista continuă.

De exemplu, să luăm în considerare Tempranillo Blanco din regiunea Rioja, Spania. Acesta nu este nici obișnuitul Tempranillo vinificat în alb, și nici soiul Viura (Macabeo) ce e prezent în viile din Rioja alături de Tempranillo.

Este o mutație genetică a soiului roșu Tempranillo, apărută spontan în vie în 1988, și omologată ca soi de sine stătător din 2007 și acceptat de către Rioja Consejo Regulador. Este un soi încă insuficient înțeles și ale cărui exprimări sunt încă de descoperit de către vinificatorii dedicați.

Exemplarul de față provine de la unul din primii producători –Bodegas D. Mateos– care s-au preocupat de înmulțirea și experimentarea cu acest soi, și care au încercat diverse variante de vinificare ca să-i înțeleagă caracteristicile, direcția și potențialul.

Recoltă mică, maturare îndelungată pe drojdii, batonaj, vase mari de lemn . Culoarea galben-pai, strălucitoare, evocă notele de fân uscat, patiserie proaspătă, migdale crude, suprapuse peste note citric-coapte, cremă de lămâie, corcodușe galbene. Aciditatea vibrantă, medie-înaltă, bine integrată cu corpul destul de dens, chiar viguros, unifică tot ansamblul și dă coerență vinului. Finalul aduce ceva condimente calde, șofran și curry.

Un vin care ar fi deosebit chiar și fără toată povestea în spate, și cu atât mai inedit cunoscând faptul că sunt doar o mână de producători, pe suprafețe reduse, într-o mare de vinuri roșii, care se încăpățânează să insiste să-l descopere.

Cine știe cum vor arăta vinurile din Tempranillo Blanco pe viitor? Provocarea în descoperirea vinurilor inedite constă în faptul că, odată ce devin populare, nu mai rămân unice pentru mult timp. Din fericire, scena globală a vinului nu stagnează niciodată, deci există întotdeauna mai multe lucruri de descoperit.

Este important faptul că soiul în sine nu este scopul, ci drumul de descoperire a acestuia. Și a următoarelor…