Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Moldova la pahar


Lumea vinurilor din Republica Moldova a fost la dispozitia publicului roman (bucurestean) vinerea trecuta, intr-un eveniment  organizat sub egida Ambasadei si cu girul mai multor institutii internationale, sub forma unui master-class urmat de un mic targ, in incinta hotelului Athenee Palace Hilton. Evenimentul s-a adresat in primul rand profesionistilor din industria vinului, distribuitorilor, reprezentatilor domeniului ospitalitatii, si presei; astfel, participarea a fost mai restransa si mai concentrata decat la un targ obisnuit.

Cateva cuvinte despre organizare: formatul a fost destul de concentrat pentru o singura zi; cineva care ar fi vrut sa participe pe indelete la toate etapele si vinurile, ar fi avut nevoie de o sincronizare optima. Bogatia si diversitatea vinurilor prezentate (in jur de 100 de sortimente, de la 16 producatori -dupa estimarile propri) ar fi justificat fara probleme acordarea a inca unei jumatati de zi.

Master class-ul a fost de fapt prilejul pentru speech-urile introductive de rigoare, precum si o trecere (repezita) in revista a 11 dintre probe. Sub mana (si prezentarea) forte a sommelierului Sergiu Nedelea, cele 11 vinuri au precut prin paharele si fisele de notite ale publicului surprinzator de exigent. Trecand cu vederea temperatura cam ridicata de servire (lucru care a marcat de altfel intregul eveniment) si intervalele mult prea scurte intre probe spre sfarsitul sesiunii, am remarcat o selectia interesanta -facuta cred pe criteriul diversitatii: atat vinuri albe cat si rosii, vechi si noi, dulci si spumante, etc.

Dupa o pauza de pranz strategica, pentru acumularea de rezerve in vederea degustarii- a urmat targul propriu zis: in Salonul Diplomatilor de la numitul hotel, cam 16 producatori si-au prezentat selectiile de vinuri, accesibile atat participantilor in sesiunea de dimineata, cat si publicului larg. Un fel de Goodwine in miniatura, pentru vinuri moldovenesti.

Spatiul generos al locatiei a fost un mare plus, comparativ cu culoarele aglomerate dintre standurile celorlalte targuri; de asemenea, dotarile cu materiale de prezentare (brosuri si pliante) si degustare (pahare, picuratoare, apa) au fost multumitoare. Ce s-ar mai putea imbunatati: temperatura de servire a vinurilor (respectiv aprovizionarea standurilor cu gheata si vase de racire), lucru care a pus in mare dezavantaj, in opinia mea, o parte din vinuri. Altfel -ca sa finalizez impresiile generale despre organizare- un eveniment reusit si interesant, cu multi oameni inimosi si pasionati.

Toate aceste aspecte sunt interesante, insa vinurile primeaza ca importanta, asadar mai jos sunt impresiile mele despre ce am degustat si am aflat. Pot sa afirm ca am pornit cu aproape zero cunostinte relevante despre viticultura si vinurile Moldovei, in afara a doua-trei experiente nefericite si putin relevante.

Am descoperit o lume intreaga de vinuri, unele pe gustul meu altele nu, unele la inceput de drum altele in plina afirmare, dar oricum cu o dinamica si trasaturi proprii, slefuite probabil de factori specifici. Cred ca evolutia viticulturii moldovenesti poate fi inteleasa mai bine pornind de la trei repere: relativa lipsa de faramitare a suprafetelor, combinata cu concentrarea masiva spre export (inspre est), ceea ce a format o cerere pentru anumite tipuri de vin ; duritatea cu care a fost resimtita in 2009 inchiderea pietei traditionale  a Rusiei pentru vinurile moldovenesti, si graba cu care au cautat sa se reorienteze si sa gaseasca solutii alternative de desfacere (sau pastrare) ; si nu in ultimul rand diversitatea microclimatelor, solurilor si soiurilor.

Tinand cont de cele de mai sus, in opinia mea s-ar remarca urmatoarele categorii de producatori -si implicit de vinuri: mostenitorii marilor combinate de vinificare, care impreuna cu infrastructura si suprafetele aferente au dobandit un portofoliu larg de vinuri, si de lanturi de desfacere; producatorii cu suprafete de marime medie, care si-au facut un nume local sau la export, si acum descopera beneficiile programelor de replantare si modernizare tehnologica ; mici producatori care se concentreaza pe 3-4 soiuri, din vii vechi, si care experimenteaza cu succes diferite soiuri si cupaje.

Referitor la prezentarea vinurilor, etichetele si ambalajele au variat foarte mult, de la minimale pana la opere baroce; am remarcat si unele etichete extrem de minutios construite, cu multa grija la detalii; surprinzator, am vazut multe vinuri cu inchidere screwcap. Evident, principalele obstacole pentru intrarea pe piata romaneasca sunt taxele vamale care practic dubleaza pretul produselor, si lipsa contactelor locale intre distribuitori.

Fara o ordine anume de preferinta, am reperat urmatorii producatori si vinurile lor: Chi (Cimislia) Sauvignon Blanc 2011 ; Chateau Vartely cu Merlot 2007 Tarabostes si Pinot Noir roze 2011 ; Aurvin (DK Intertrade) Pinot Grigio 2011 ; Muscat demidulce 2011 Bostavanu ; Alb de Purcari ; Gitana Winery Cabernet Sauvignon 2009.

F’Autor cu gama omonima si Fabula, si Agro Vin Bulboaca -gama Mimi mi-au atras atentia prin gamele frumoase si moderne; n-am remarcat vreun vin anume si calitatea peste medie a seriilor.

Ca o adevarata cireasa (dubla) pe tort, doi producatori -intamplator cu standuri alaturate- merita mai multe randuri scrise despre ei. Equinox a impresionat publicul prin seria de vinuri rosii –Cabernet 2009, Carmenere, si Shiraz 2011– corpolente, texturate, pastrand insa vivacitate si aplomb. Am fost surprins sa aflu cat de bine s-a adaptat Carmenere in sudul Moldovei. La Vie este un mic producator cu 20 ha in pregatire si numai 8 ha pe rod, acestea insa cu vii mature, cu varsta medie de 30 de ani.  Rara Neagra si Saperavi sunt oferta lor de vinuri rosii, iar cea de vinuri albe cuprinde Rkatiteli si Vinul Miresei -un cupaj fabulos din Tamaioasa Romaneasca, Rkatiteli si Chardonnay. N-am putut gasi vreun cusur evident nici unuia dintre vinuri -dealtfel remarcate de toti participantii, chiar si de competitori, iar cupajul alb a fost senzatia targului.

3 comments on “Moldova la pahar

  1. Pingback: Vinul Miresei | Vinul din Cluj

  2. BogdanC
    21 Mai 2012

    Interesant ca moldovenii s-au apucat sa faca vin din doua soiuri georgiene (prefiloxerice daca nu ma insel) Saperavi si Rkatsiteli. Sunt si pe piata romaneasca sau au de gand sa intre (cu txe vamale cu tot)?

    • Mihai Oprea
      21 Mai 2012

      Din cate stiu, Saperavi (desi nu e soi local) se cultiva de mult in Moldova, mai ales in sud, aclimatizandu-se f bine (cam ca si SB-ul in Tarnave la noi); Rkatiteli e un soi aromat, ceva intre Muscat si Chardonnay, f interesant.
      Din pacate, cam toti (si in special favoritii mei) sunt in prospectarea pietei, in cautare de parteneri.distribuitori locali. Vor avea o competitie grea, deoarece dupa adaugarea taxelor vamale si adaosurilor de retail, vinurile ajung undeva in gama de pret 30-50 lei -zona puternic aglomerata de toate marcile locale care conteaza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Disclaimer

Ceea ce scriu reprezinta opiniile si experientele mele personale referitoare la produsele si evenimentele descrise

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2,479 de urmăritori

Categorii articole

%d blogeri au apreciat asta: