Degustare Budureasca la Crama Noastra

vinuri la degustare

O degustare scurta ca timp dar bogata in vinuri, ne-a pus fata in fata cu noutatile de la Budureasca, prezente la Crama Noastra. Aceast producator relativ nou aparut (de 3-4 ani, daca nu ma insel) a reusit sa se impuna in atentia consumatorilor destul de repede prin niste game coerente si bine targetate, prin vinuri interesante, si printr-un excelent raport pret-calitate. Am urmarit cu atentie aceste vinuri inca de la lansare, si pot sa spun ca rareori m-au dezamagit.

Intr-o seara surprinzator de calda de toamna, cele sase vinuri oferite la degustare asteptat frumos aranjate in raft (in timp ce sticlele desfacute stateau la temperatura potrivita), doar sticla de Pinot Noir cu „burtica” voluminoasa nu se potrivea nicicum intre celelalte -mai tarziu am vazut ca si vinul a iesti in evidenta. Asa ca sa trec direct la impresiile despre vinurile prezentate:

–Tamaioasa Romaneasca 2011, sec: mai intalnisem acest vin asta primavara, lansat la Festivalul Provino de la CLuj, si

Tamaioasa Romaneasca sec 2011

atunci l-am remarcat pentru aromele tinere si verzi, vibrante ca un Sauvignon Blanc, si un postgust surprinzator de zmeura. Dupa mai bine de 6 luni vinul s-a mai asezat si a dobandit greutatea si densitatea specifica soiului, fara sa piarda din aciditate: pere coapte, miere nezaharisita si fan uscat, completat de un final cu crema de lamaie. Impresia generala e a unui vin echilibrat si rotund, care totusi e tanar si suplu;

–Fume 2011: alcatuit din Sauvignon Blanc si Riesling (nu are nici un pic de Chardonnay, componenta Fumee-ului american), are un nas invaluitor de vanilie proaspata, invaluita intr-o culoare surprinzator de palida si discreta. Acest lucru duce la banuiala ca au folosit baricuri noi pentru maturare in care a stat un timp scurt -3 luni sa zicem? Lemnul ii da ceva greutate in gura, o consistenta mai texturata, il face aproape „mancabil”. Aciditatea nu dezamageste, echilibreaza bine aromele, dar este doar in planul doi. Ca si arome, pe langa vanilie am mai remarcat mere Golden si dude albe. Daca este baut singur pare complicat, insa este un vin de gastronomie, care poate completa cu succes o gama larga de preparate;

Pinot Noir Budureasca 2009

–Rose 2011 a fost lansat de asemenea in primavara, si isi mentine foarte bine roba de ceapa rosie. Alcatuit din Pinot Noir si Feteasca Neagra, este discret atat ca si intensitate a aromelor cat si ca aciditate. Are inca destula prospetime, iar aromele sunt din gama lejera: capsuni, fragi, coacaze uscate. Am observat la inceputul postgustului niste usoare urme oxidative (mere batute) -nu sunt inca deranjante, dar ne indica ca ar trebui sa ne grabit sa luam vinul asta de pe rafturi;

–Pinot Noir 2011: a fost vinul meu preferat al serii, si spun asta din perspectiva unui sceptic fata de Pinot Noir. Culoarea e fantastica -un rosu aprins si stralucitor, cu sclipiri carmin, limpede si transparent, nu te poti satura privindu-l. Nasul abunda in fructe carnoase -visine, prune de vara, mere ionathane, iar in gura are exact echilibrul necesar intre aciditate si consistenta aromelor. Discret, un fir de fum isi face simtita prezenta in postgust, semn ca vinul a vazut ceva lemn. De respectat faptul ca l-au lansat abia in 2012, lasandu-l sa se linisteasca in sticla. La pretul de 35 de lei sticla, este un best-buy si il recomand;

–Shiraz 2011: are o culoare violet-cerneloasa, inchisa si extractiva, ce prevesteste un

Feteasca Neagra 2011 Budureasca

gust dens. Nasul are mult condiment combinat cu arome mai proaspete: cirese, ardei verde, leustean. In gust se pastreaza senzatia intepatoare dar e surprinzator de catifelat, datorita taninilor moi. Nu exceleaza prin consistenta sau textura, dar are un bun echilibru intre arome si aciditate. In postgust se simt slab notel tipice de bitum si cauciuc ars -dar s-ar putea sa fie si de la alcoolul ridicat;

–Feteasca Neagra 2011: o Feteasca care s-a vrut sa mearga in zona aspra si picanta a spectrului de exprimare. E aproape ca un Shiraz de picanta (piper negru, chiar si chili); in nas are aroma tipica de prune uscate, visine din visinata si frunza de nuc, dar are si cauciuc ars si cenusa. Taninii sunt inca verzi in gura, foarte astringenti si uscati, vor mai trece niste luni pana sa se cuminteasca. As vedea vinul acesta consumat cam prin martie-aprilie anul viitor.

In incheiere, remarc- asa cum am spus deja- preturile foarte rezonabile comparativ cu calitatea oferita, dar mi-as dori de la acest producator un site bine pus la punct si mai actualizat.