Rose-uri la inaltime

vinuri la rece si pahare

N-as putea sa spun ca Rose & The City a fost prima degustare de vinuri rose a anului. Si probabil nici ultima, desi e cam la sfarsitul „sezonului” de vara (si rose-urile sunt cam pe terminate, din cate aud). N-a fost nici cea mai bogata in vinuri, acest drept revenind Centurii Roze; cea de fata avand „decat” trei vinuri. Cea mai disputata si discutata a fost cea de la Ginger, din cate imi amintesc, asa ca nici acest titlu nu-i poate reveni celei de fata. Nici macar nu e cea mai bogata in noutati, toate fiind vinuri de 2012.

Atunci, cum as putea sa identific ceea ce s-a intamplat vineri seara? Ce a avut deosebit?

In primul rand, sa zicem ca a fost degustarea la cea mai mare inaltime din Romania in

vin rose spumant

acel moment. Ori macar sa zicem din Cluj. Inaltime fata de sol, evident. Mai precis, evenimentul s-a desfasurat pe terasa hotelului City Plaza, ochi-in-ochi cu promenada de pe Cetatuie. Ma rog, se puteau gasi si locuri mai inalte in oras, insa nu sunt sigur ca turnul bisericii gotice de secol XV este cel mai potrivit loc pentru vinuri rose.

In al doilea rand, la aceasta degustare am remarcat cea mai interesanta eticheta de vin rose de pana acum: cea prezentata de Corcova. Nu, nu e vorba despre celebra papadie, ci o editie limitata. Vinul este tot de 2012, si tot din Cabernet cu Merlot, insa cu totul alt stil de vinificare: culoarea e mult mai aramie si intensa, gustul mult mai corpolent si finalul lung. Eticheta insa il diferentiaza cel mai bune, reprezentand o sirena, care poate fi vizualizata doar prin limpezimea vinului…

Corcova Rose 2012 editie limitata

In al treilea rand, a fost si un moment trist, ca sa zic asa -toti cei trei producatori au anuntat ca au ramas fara stocurile de rose 2012: Liliac, Petro vaselo cu spumantul Bendis, si Corcova. Sa fim tristi ca nu le mai avem, ori sa ne bucuram pentru succesul vinurilor rose? Eu zic ca ambele.

sticle de Liliac la rece

Nu in ultimul rand, evenimentul s-a remarcat prin atmosfera: lejera, degajata prieteneasca, fara formalisme (desi erau cativa sommelieri intre participanti), in acelasi timp eleganta si discreta. Rose-ul rece si serviciile celor de la City Plaza si-au facut datoria, asa ca nimeni n-a ramas cu paharul gol vreun moment. Spre seara si in cursul noptii am admirat luminile Clujului dintr-un unghi inedit pentru mine.

Ce sa mai zic? rose-ul nu mai e printre noi, traiasca rose-ul!