De prin Dragasani
vinuri Stirbey la degustare
„Daca nu merge Clujul la Dragasani, vine Dragasaniul la Cluj”, conform dictonului… macar o data pe an. Ultima data cand vinurile Prince Stirbey au fost prezentate la o degustare in Cluj, a fost in torida vara a anului trecut. Am avut ocazia sa urmarim aseara, la degustarea de la Crama Noastra, evolutia unora dintre vinurile degustate cu un an in urma, precum si sa descoperim niste „bebelusi” care abia asteapta sa creasca.
Ca de obicei, Raluca si Oliver s-au simtit ca acasa in mica incapere,
Oliver prezentand vinurile
astfel ca discutiile au decurs firesc si cursiv inca de la inceput. Si asa cum e frumos intre iubitorii de vin, nu au lipsit nici micile controverse si puncte de vedere contradictorii…
Vinurile:
–Cramposie, spumant extrabrut, 2010. Poate am baut eu prea multa cava in weekendul din Spania, ca si acest spumant tot de cava imi aminteste: nas destul de persistent si copt, cu arome bine conturate de croissant, mar copt si ceva crema de lamaie. In gura e vioi, acid, chiar acrisor, cu final scurt si mentolat. Bulele, in schimb, nu sunt atat de persistente pe cat mi-as fi dorit….
Cramposie spumant 2010
–Cramposie 2012. Vinul acesta il am la suflet, pentru ca l-am cunoscut inca de la nastere, ca sa zic asa, adica de cand era in stadiul de must, proaspat tras din tanc. L-am incercat apoi, imbuteliat, asta primvara la crama, si inca de cateva ori in timpul verii, ultima data fiind in urma cu doua saptamani. E uimitor cat de mult a putut sa se schimbe, si ce personalitate diferita arata de fiecare data. Acum, in prag de iarna (si de epuizare a stocului) are arome coapte, rotunde, apetisante de fructe tropicale si flori de soc, corp cu aciditate inalta, usor onctuos, si final citric. Aproape ca l-as confunda un un Sauvignon Blanc;
–Sauvignon Blanc Vitis Vetus, 2010. Continuand ideea de mai sus, acest Sauvignon Blanc e leit ca o Cramposie tanara: nas discret, mineral si ierbos, mustind a ierburi de gradina si flori albe, corp cu o aciditate inalta, taioasa, mineralitate bine exprimata, completand o textura fina si usoara. Ceea ce aduce in plus este o densitate mare in gura, nu se lasa dus usor pe gat in jos. Este un vin la inceput de drum, cu multi ani de evolutie inainte, care nu s-a deschis complet nici macar dupa ce a fost servit din decantor;
–Cabernet Reserva 2008. Eu as fi lasat acest vin la urma, fiind cel mai aromat si mai echilibrat dintre toate. Nu-si
Raluca turnand Vitis Vetus 2010
arata deloc cei cinci ani vechime, etaland o culoare frumoasa purpurie si un nas aromat, plin de fructe. Abia in al treilea nas incepe sa se identifice un buchet de evolutie -ceva tabac, piele fina, ciuperca. Corp dens dar suplu, cu mineralitate, tanini fini si discreti, si consistenta medie. Postgustul e cam scurt si vireaza spre migdale amare;
–Negru de Dragasani 2010. Un vin care are de toate, si aduce imediat zambetul pe buzele audientei. Nas bine asezonat, cu o multime de condimente pe langa obisnuitele fructe negre: ceva anason, ceva cuisoare.. corp de densitate medie, cu textura destul de aspra, tanini intepatori si un postgust delicios, de castane coapte… Din cate am putut observa, a fost singurul dintre vinurile rosii care a avut success cu publicul feminin;
–Cuvee Genius Loci 2011. Novac cu Negru de Dragasani, amestec de timp field blend, asadar nu este un cupaj in sensul rguros al cuvantului, nici asamblaj, este …cuvee! Un bebelus sacrificat pe altarul degustarii, dupa spusele lui Oliver, vinul acesta este intr-adevar prea tanar, si mai are nevoie de minim inca un an la sticla: nas amestecat, cu mult lemn aromat si siropuri de fructe, corp dur, cu tanini aspri si aciditate prea sus, iar pe final se simte alcoolul. Bun de pus de-o parte si uitat de el, ca sunt alte vinuri interesante de baut pana atunci.
Partea cea mai frumoasa a degustarii a fost promisiunea ca pana la sfarsitul anului ne vom mai intalni cel putin o data…
Vinul din Cluj 