In caz de incalzire globala
Primele afectate vor fi statele insulare din Pacifc. Sute, poate mii de insule vor disparea, impreuna cu zone intinse de coasta. In Europa, Anglia se va injumatati, si inca vreo 5-6 capitale vor ajunge sub apele Marii Nordului, impreuna cu vaste zone din Scandinavia. In emisfera cealalta, jungla Amazonului va deveni un golf imens de marimea actualului Golf Mexic, iar Australia isi va capata o mare interioara proprie.
South America after melting of ice caps
Este vorba, bineinteles, despre incalzirea globaba si topirea calotelor glaciale polare. Nivelul apelor a crescut cu 18 cm in ultimul secol, si ritmul de crestere se accelereaza pe zi ce trece. Pana in 2100, conform specialistilor (care nu e chiar atat de departe, unii mai norocosi si mai tineri dintre noi au sanse teoretice sa-l apuce), nivelul apelor va mai adauga inca un metru. Scenariul e si mai neplacut daca nivelul apelor ar creste cu 100 m, sa zicem, adica cam cum era inainte de ultima era glaciala: cam 75% din populatia globului ar fi afectata, si harta continentelor s-ar modifica semnificativ.
Martin Vargic, un designer din Slovacia, a avut rabdarea sa refaca conturul fiecarei coaste, si sa calculeze potitionarea potentiala a tarmurilor in cazul cresterii nivelului apelor cu 100 m. Rezultatul e uimitor si stupefiant in acelasi timp.
Dar pe la noi ce va fi? Eh, nu asa mare scofala ca si in alte parti -vom pierde aproximativ o cincime din teritoriu: lunca Dunarii (care va forma un lac marisor cam pe unde este acum Belgradul), Dobrogea, ceva din sudul Moldovei, si Bucurestiul (va las sa decideti singuri daca aceasta ultima pierdere este catastrofala sau nu). Litoralul se va intinde de la Tecuci, prin Mizil si Campina, pana spre Caracal, care va deveni noua Vama Veche (lol).
Murfatlarul, Babadagul si Sarica-Niculitel, Dealu Mare, Odobesti, Panciu, Pietroasele, vor continua sa ramana celebre, dar nu pentru vinuri ci probabil pentru midii, hamsii si sturioni (vinurile din ultimele 10 recolte din aceste zone vor deveni probabil obiecte de muzeu).
Ce ne va ramane sa bem atunci? Pai cam toata Oltenia va scapa binemersi, la fel si centrul si nordul Moldovei. Dar probabil ca in aceste zone, din cauza apropierii de viitorul litoral, compozitia solului, clima locala, curentii de aer si precipitatiile se vor schimba semnificativ, si nu e sigur ca vita de vie va mai creste, si vinurile vor fi la fel.
Am facut aceasta introducere elaborata, asa, metodic, ardeleneste, ca sa scot in evidenta certitudinea inexorabila: vinurile din Transilvania vor fi singurele care vor ramane asa cum sunt, bine pozitionate pe dealurile inalte, si aparate de munti de curentii marini. Jidveiul si Recasul vor deveni principalii furnizori ai pietei, iar zone ca si Lechinta, Aiud, Minis, Beltiug, etc. vor deveni extrem de cautate.
De la Lechinta, vine acest Sauvignon Blanc 2013 de la Liliac. Ca o coincidenta, acum vreo doi ani pe vremea asta, fratele sau mult mai tanar din 2011, tinea capul de afis la o degustare comparativa cu alte 11 vinuri. Despre cel din 2012 stim cu totii unde a ajuns. Fata de acesta, noul venit este mult mai echilibrat, fara acele arome invazive, coapte si suculente din 2012.
Sauvignon Blanc 2013 Liliac
2013 este mult mai echilibrat, mai rotund, mai crocant. Nasul are o intensitate medie, direct scos din frigider, si creste nesemnificativ pe masura ce vinul se incalzeste. Predomina arome verzi-florale, cu socul abia in planul doi. Ardei gras verde, castravete, ceva dude albe se simt in gura, peste un substrat mineral. Echilibrul in gura e de invidiat, intre textura, arome si aciditate, dand impresia unui dans printre papile. Aromele sunt simple, au o consistenta medie, bine conturate, fara evolutie semnificativa, dar isi pastreaza bine echilibrul si dupa ce se mai incalzeste vinul in pahar. Postgust crocant, zemos, de grapefruit.
Gurmand cum ma stiti, sunt foarte tentat sa zic ca e un vin care cere mancare, mai ales cu aciditatea sa inalta. Insa, paradoxal, e perfect de baut singur, intr-o seara ploioasa de primavara, cu gandul la salvarea ursilor polari.
Sauvignon Blanc de jucarie
P.S. stati linistiti, ca si capra vecinului va suferi: francezii vor pierde Bordeaux si bucati importante din Languedoc si Provence, spaniolii cam jumatate din Catalunya si Jerez-ul, iar italienii ..tocul cizmei. La greci nu e tragedie mare cateva sute de insule, acolo, ca oricum au destule de rezerva. Turcii vor fuma calmi narghilele, uitandu-se la noi cum ne stoarcem rufele, si vor tripla preturile la sejururi 😉
Vinul din Cluj 