V-ati dat seama probabil dupa denumirile din titlu, ca e vorba de vinurile cramei Budureasca, care au facut elementul central al intregului concept de branding, asocierea cu simbolurile si denumirile dacice. Lucru discutabil, daca ma intrebati pe mine, mai ales la partea de coerenta si executie, insa ca orice lucru discutabil …e alta discutie.
Facand abstractie de etichete, cu vinurile celor de la Budureasca m-am intalnit destul de des in ultima vreme, avand insa „mixed feelings”, cum se spune, despre vinurile lor: pe de o parte soiuri si cupaje interesante si o pozitionare corecta ca pret, pe de alta parte nimeream cate o sticla care strica toata impresia buna construita pana atunci. In fine, vinurile trecute sa ramana trecute, si sa ne concentram pe cele ce ne stau in fata.
Am reluat prezenta la degustarile de la Crama Noastra, care s-au mutat intr-un spatiu mult mai generos, oferit de Casa Boema. Potrivit zic eu, mai ales pentru genul acesta de degustari si producatori de vinuri care atrag public in numar mare. Focusul a fost, destul de firesc, pe vinurile rosii, si am avut de unde alege dintre ele. Am inceput insa gradual, progresiv, dupa cum urmeaza:
–Rose 2013 „eticheta alba”, demisec. Desi a avut un bun succes la degustarile unde l-am prezentat asta vara, fiind intr-un stil abordabil -cu rest de zahar, cu fructul mult scos in fata, aciditate moale- pe gustul meu este cam prea demisec, si cu allcool un pic volatil;
–Daphix 2013, cu eticheta de „horeca” este un cupaj de 70% Feteasca Regala si 30% Chardonnay. Dupa cum era de asteptat, predomina atat in nas cat si in gust soiul minoritar, dand o puternica amprenta aromatica vinului. Are o buna aciditate, vioiciune si cursivitate din nas pana in postgust. Ma deranjeaza putin notele amarui de pe final, care devin mai intense pe masura ce se incalzeste vinul. E un bun vin pentru gama medie de pret, corect, dar cu personalitate cam stearsa;
–Oro Manisa 2013. Acest cupaj inedit de Tamaioasa Romaneasca cu Chardonnay si-a castingat deja prin editiile precedente o oarecare notorietate si audienta, asa ca eram curios sa incerc si acest vin relativ recent imbuteliat. E destul de usor de intuit ca a e un vin care se impune prin profilul aromatic, de aceea am cautat in mod special sa vad daca are fundamentul si echilibrul necesar sa sustina intensitatea si persistenta aromelor. Am gasit o buna aciditate si o textura fluida, chiar vioaie, ceea ce ii confera o impresie surprinzatoare de vin usor. Nu e greoi si cleios, insa ii lipseste o oarecare finete si complexitate. Probabil ca ceva mai mult timp petrecut la sticla il va mai cizela. Per total e insa un vin cu care mi-ar mai place sa ma intalnesc, mai aprofundat, si-l vad cu multiple posibilitati de asociere gastronomica;
–Noble 5, 2013. Din cinci soiuri, asa cum ii sugereaza numele, acest vin se vrea un fel de „sfat al batranilor”, unde Cabernet are vocea cea mai autoritara, ajutat de Shiraz si Merlot, iar Feteasca Neagra si Pinot-Noir-ul fac si ei act de prezenta. Vinul se afla la inceput de drum, caci are evidente semne de tinerete, incepand de la taninii inca verzi si pana la aromele de lemn care inca sunt mult prea evidente pe nas. Are un start buna insa, cu o textura frumoasa, o aciditate buna si suficient fruct cat sa echilibreze ansamblul;
–Zenovius 2013. Cabernet si Shiraz. Cupaj australian clasic, si gust pe masura. Livreaza exact ceea ce sugereaza soiurile: forta, impetuozitate, picanterii, tanini bine conturati. arome tineresti si bogate. Nu agaseaza cerul gurii si papilele, dar isi face simtita prezenta, ca nu e un vin rosu oarecare. Este gata de consum acum, dar si cu un potential de evolutie de vreo 3-4 ani, daca va ajunge acolo, bineinteles;
–Shiraz 2011. Desi eu as fi vazut incheierea degustarii cu Oro Manisa, am inteles abia cand l-am gustat de ce a fost lasat acest Shiraz pana la final. Picant si taninos, inca aspru si neslefuit, are mult potential de evolutie, dar deocamdata mi se pare prematur scos pe piata. Cu siguranta ca amatorii de vinuri incisive se vor bucura sa-l aiba cat mai repede.
Asadar, de retinut si urmarit noile rosii de la Budureasca, care promit sa faca o prezenta interesanta. In special ultimele doua cred ca merita disecate mai amanuntit. Nu am putut sa inchei fara sa-mi incerc si eu talentele la cupajat, realizand propriul vin din Zenovius cu Shiraz, in proportii greu de banuit. O sa-i zic Napocensis 😉
Pingback: PAMFLET: De prin lumea adunate: Dacii, Rose-ul si Pouilly Fume-ul… | www.provin.ro - Pentru si despre vin...