Patru verticale
Ultimele saptamani au fost un „vis oniric”, vorba unui clasic. S-au adunat multe si diverse treburi, drumuri, preocupari, precum si multi kilometri sub talpa pantofilor de alergare. Dar despre acest ultim subiect, cu alta ocazie. Reiau si inventariez highlight-urile vinicole care mi-au punctat aceste ultime saptamani, si incerc sa le readuc in atentie pentru consemnare, nu neaparat in ordine cronologica si nici cu lux de amantunte …insa in fapt si la urma urmei, luxul de amanunte nu a fost niciodata specialitatea casei la Vinuldincluj, nu?
degustare 4×4
Se cuvine sa incep cu degustarea 4×4, eveniment pe care il consider demn de remarcat pentru orice iubitor de vinuri de la noi, macar la nivel de curiozitate. Adica, eu nu am cunostinta de vreun colectionar sau iubitor al vinurilor care sa fi organizat vreo degustare cuprinzand 4 verticale, cu vinurile proprii. Nu dati cu piatra, nu spun ca nu ar exista potentiali, spun doar ca nu stiu sa fi facut careva pana acum!
patru verticale
Odata momentul modestiei consumat, degustarea a fost exact ceea ce s-a lasat sa se inteleaga din titlu. Cu ocazia aniversarii (tardive) a patru ani de cand imi fac de lucru cu acest blog, am ales sa impartasesc din vinurile ce le-am strans. Precedentul a fost creat anul trecut -un eveniment de care imi amintesc cu mare placere. In acest an am ales o tema legata de cifra patru: patru verticale, a catre patru vinuri fiecare, din patru regiuni viticole diferite ale tarii. Am avut si niste limitari inerente: avand in colectie doar cate o sticla din fiecare eticheta, implicit numarul de participanti a fost restrans. In plus, unele etichete sunt de negasit in acest moment (n-as spune chiar unicate, dar pe aproape), asadar experienta e irepetabila. Ei, daca n-ati fost acolo, va povestesc eu.
Cuvee Visan verticala
Cuvee Visan, Gramma, Casa Olteanu. Incepem cu exceptiile -din acest vin au fost de fapt 5 exemplare, din anii de productie 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. Cine are noroc, are… O frumoasa trecere in revista a cupajului de varf al unui producator moldovean, care la inceput era tanara speranta, iar acum a ajuns in categoria celor consacrati. Chiar daca proportiile s-au mai schimbat in decursul anilor, soiurile au ramas aceleasi: Aligote, Feteasca Regala si Feteasca Alba. Nu e un vin pe care sa il recomand in mod special pentru pastrare, insa s-a tinut admirabil de bine, si chiar anii de recolta mai vechi au fost mai apreciati. Am remarcat o cadere destul de rapida in aciditate a exemplarului din 2012, care ar trebui consumat rapid. De asemenea, am remarcat o diferenta stilistica destul de clara intre vinurile din 2010 si 2011 pe de o parte, si cele mai recente pe de cealalta. Le acord creditul si preferinta mea celor mai vechi, pentru plusul de textura si integrare. In plus, recoltele 2013 si 2014 nu cred ca vor rezista atat de mult la pastrare -pentru cine mai are rabdare sa-si construiasca o verticala, bineinteles…
verticala Chardonnay
SERVE, Terra Romana, Chardonnay. Era cat pe ce sa avem si din aceasta eticheta 5 exemplare, insa ne-a lipsit unul tocmai in mijloc -anul 2013. Am reusit sa aliniez: 2010, 2011, 2012 si 2014 din acest Chardonnay de Dealu Mare, pe care l-am remarcat la inceput datorita metodei de productie (fermentatie partiala in baricuri), si pentru ca am intuit capacitatea de pastrare. Si intr-adevar s-au pastrat foarte bine, nici unul din ele nu a dat semne ca ar fi spre sfarsitul vietii. Bineinteles ca cele mai vechi au evoluat la sticla, insa in directii suprinzator diferite: 2010 a accentuat notele de patiserie, pe cand 2011 cele de miere si gutui supracoapte. 2014-le e ..proaspat, iar stilistic, cel din 2012 s-a remarcat prin evolutia foarte grabita, datorita si aciditatii mult mai joase decat la celelalte exemplare. Cine mai are, poate sa le mai pastreze, cel din 2011 chiar cred ca mai poate evolua interesant.
verticala Merlot
Prince Stirbey, Merlot. Daca la verticalele precedente am reusit sa surprind primii ani de productie, aici e vorba despre niste vinuri mult mai acutale. Anii prezenti au fost: 2007, 2008, 2009 si 2012. Anii 2010 si 2011 au lipsit pentru ca producatorul nu a lansat Merlot in aceasta gama. Si imi aduc aminte cu nostalgie de 2006-le magnum deschis anul trecut…. In fine, vinurile sunt cat se poate de vii, si aflate in diferite stadii de evolutie, reflectand fidel caracteristicile anilor respectivi, si avand inca multi ani de viata inainte. Previzibil, 2012-le e inca taninos, abrupt, cu arome care abia incep sa se desfaca din amalgam, pe cand 2007 e destul de aproape de apogeu, un vin frumos echilibrat, cu arome tertiare bine conturate, tanini slefuiti, si acea savoare pe care numai un vin rosu matur poate sa o aiba.
verticala Cabernet Sauvignon Birauas
…dar vinul meu preferat al serii avea sa vina de la cea de-a patra verticala. Pivnitele Birauas, Cabernet Sauvignon. Un producator de familie, mic spre minuscul, din regiunea Minis, dar cu vinuri care pot rivaliza cam cu orice e pe piata pe la noi. Anii au fost: 2004, 2008, 2009 si 2010. Nu stiu daca cineva din tara mai detine aceste vinuri (in afara de crama, bineinteles), insa sper ca experienta pe care o va avea cand le va deschide sa fie la fel de placuta ca si a noastra. Vinurile au fost o dovada clara ca un Cabernet de calitate nu trebuie sa vina neaparat de la un producator mare, ori cu actionariat strain, ori cu tehnologie de ultima ora… Toate cele patru au avut perceptibila o fina nuata rustica, care le-a adaugat un plus de eleganta. Cel din 2004 e evident evoluat, cu aciditate inca vie dar destul de „gol” la mijloc, cu textura stravezie, insa cu un superb postgust. Cel din 2009 a avut un mic defect de dop, sesizabil dar usor de trecut cu vederea dupa aerisire -un exemplu clasic de Brett. 2010 e inca aspru, taninos, verde si viril. Insa 2008 e de poveste, un Cabernet frumos lucrat, catifelat dar si incisiv, un vin ce poate fi atat de gastronomie, cat si de placere.
Nu stiu daca pana anul viitor voi reusi sa strang in colectie destul „material didactic” sa repet experienta, insa m-as oferi oricand voluntar pentru astfel de tentative. Astept sa ma provoace cineva, sa-mi arunce manusa, si sa faca o degustare 5×5. Hai, ca nu-i asa greu….
Vinul din Cluj 