Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Raport de degustari


Sunt convins ca ceea ce va doreati mai mult, dupa aceasta mini-vacanta, e sa parcurgeti rapoarte. De aceea, imi fac datoria si va pun la dispozitie selectia mea cu vinurile degustabile din anterioarele saptamani.

vinuri Lacerta

vinuri Lacerta

Cu cei de la Lacerta nu prea ai cum sa dai gres, mai ales ca am avut de unde alege, in degustarea de la Wine O’Clock. Am avut si albe si rosii, si realmente mi s-a parut o selectie foarte echilibrata. Stiu din proprie experienta ce dificil e sa multumesti cat mai multe gusturi in cadrul unei degustari, si in acelasi timp sa reusesti sa scoti in evidenta si specificul cramei, si cred ca Bogdan a facut o treaba de minune. As remarca din vinurile degustate Shiraz-ul (2012 parca), un exemplar incisiv, extractiv, cu alcoolul destul de sus si condimentele pe masura, exemplar care arata ca acest soi realmente are un viitor la noi, si ca un oenolog priceput stie sa-l modeleze dincolo de simpla culoare violaceu-inchisa.

Grand Vin 2011 Alira

Grand Vin 2011 Alira

Alira, Feteasca Neagra 2011. Acest vin a fost aproape de se alinia cu sintagma „grand vin” de pe eticheta. Aproape. Respectiv, a avut in repertoriu cam tot ce se putea bifa de la acest soi: culoare rubiniu-inchis cu semne de evolutie, nas ce se deschide frumos in pahar, corp destul de dens, arome coapte si extractive -asa cum se poarta acum, condimente, ceva subtilitate, tanini fini, postgust rezonabil de lung cu cafea si smochine. Aciditatea, din pacate, nu sustine constructia, si lasa mijlocul sa colapseze sub propria greutate, dand senzatia unui vin greoi. Nici taninii mult prea rotunjiti nu ajuta, iar alcoolul iese in fata mult prea repede. Sunt convins ca exista un public numeros care adora tocmai acest gen de vin (si, obiectiv vorbind, pot sa inteleg de ce), inca papilele mele tanjesc dupa ceva mai multa integrare si vioiciune.

Merlot si Pinot Noir 2013 Minis

Merlot si Pinot Noir 2013 Minis

Tocmai de la Minis au venit surprizele. Un Merlot si un Pinot Noir, ambele 2013, ambele primite la degustare pur si simplu, fara sa cunosc nimic despre producator, suprafete, tehnici de recoltare si vinificare, etc. Inteleg ca e un producator relativ nou, ce eticheteaza pentru prima data. Si sper ca nu pentru ultima data, pentru ca ce am avut in sticle si in pahare e cat se poate de rezonabil. Pinot Noir-ul: destul de inchis si violaceu, nasul regulamentar cu cirese, dar si ceva note vegetale, corp subtire, textura usoara, tanini aproape insesizabili, arome simple dar bine conturate, postgust scurt cu aceeasi nuanta vegetala, de frunza de leustean parca. Not bad. Merlot-ul: merge pe linia aromatica cirese-macese, plus din nou o nuanta ceva mai rustic-vegetala, textura frumoasa, de densitate medie cu tanini pronuntati, ceva note ciocolatii pe final. Chiar mi-a placut  -lejer, baubil, agreabil.

2013 Vinarte Nedeea

2013 Vinarte Nedeea

Vinarte, Nedeea 2013. Cu o eticheta ceva schimbata fata de editiile anterioare, ramane totusi (pentru amatorii de statistici) singurul cupaj rosu din trei soiuri romanesti -Feteasca Neagra, Novac, Negru de Dragasani. Per total, e un vin ceva mai serios decat lasa sa se inteleaga eticheta, precum si imaginea conturata de-al lungul editiilor anterioare. Isi pastreaza baubilitatea, nu are neaparat nevoie de decantare, insa am remarcat ceva mai multa complexitate, austeritate, aromele nu-ti sar in nas ci se lasa descoperite  -un melanj mergand de la prune uscate pana la piper rosu si tabac, dar si ardei copt si foi de dafin. Consistenta reuseste sa tina in echilibru atat taninii destul de incisivi, cat si alcoolul, nedand nici o secunda senzatia de vin greoi. Cei de la Vinarte raman totusi o mare crama, care stiu sa scoata vinuri frumoase, in ciuda unor sincope si a unui con de umbra din ultima vreme.

M1. Crama Atelier vinuri

M1. Crama Atelier vinuri

Despre degustarea cu vinurile de la M1. Crama Atelier pe care am tinut-o in tandem cu Dan Bundur s-a consemnat deja. Chiar daca -intr-adevar-  mi-a placut Pinot Noir-ul, am remarcat capacitatea frumoasa de pastrare si invechire a cupajului Merlot & Cabernet 2011, din gama Leat 6500. Drept urmare, devine prima sticla de la acest producator pe care o pun deoaparte in colectia proprie, pentru …consemnare ulterioara.

Plai Feteasca Neagra 2011

Plai Feteasca Neagra 2011

Ce as putea sa spun despre Plai Feteasca Neagra 2011? E un vin foarte …colorat, atat pe interior cat si pe eticheta. Culoare care nu-i tradeaza deloc varsta, si dealtfel, sincer, anul de productie nu este tocmai primul detaliu dupa care te uiti cand ai aceasta sticla in mana. Nu ca n-ar conta, insa vinul pur si simplu nu te indeamna la curiozitati bibliofile, ci mai degraba sa cauti prin playlist si sa pui niste rock classic. Less is more. Simple things are timeless.

Merlot La Putere Recas

Merlot La Putere Recas

Am redescoperit cu placere Merlot-ul 2013 din gama La Putere de la Cramele Recas. Din pacate, m-am intalnit destul de rar cu vinurile lor pe la degustari in ultima vreme, si ca sa fiu sincer, nici nu le-am cautat in mod special. Stiam ca nu dezamagesc, dar stiam si ca sunt relativ predictibile. Acest Merlot mi-a reamintit ca predictibilitatea e buna, si ca nu e nimic rau in a regasi arome clasice, familiare, cu care ti-ai format gustul. E un Merlot de consistenta medie, cu o textura echilibrata de aciditate si taninii tineresti. Profilul aromatic imbina note condimentate evidente, cu zona de fructe confiate, plus aluzii balsamice. Se aeriseste frumos dupa deschidere, si apoi atinge un fel de platou, si are o remarcabila stabilitate chiar si cand se incalzeste, nu devine deranjant. E clar un crowd-pleaser, dar cateodata e bine sa te pierzi in multime.

Cabernet Licorna Serafim 2013

Cabernet Licorna Serafim 2013

Am si eu chichitele mele intortocheate. Si una din ele spune ca de la Crama Licorna nu prea ai ce alege. Asta pana saptamanile trecute, cand am ales acest Cabernet 2013, din gama Serafim. Si nu mi-a parut rau ca l-am pus intr-o degustare privata. Ok, a fost singurul vin rosu, deci fara termen de comparatie, insa l-am considerat un fel de wild-card, si m-am asteptat la tot felul de surprize. Care au fost placute -e un Cabernet barbatesc, incisiv, cu tanini bine pronuntati, arome austere de fructe negre si ceva ardei verde, consistenta supla, ajutata si de o aciditate inalta (surprinzator de inalta pentru Dealu Mare). Prefera o temperatura de servire ceva mai scazuta, dar nu e neaparat un vin sensibil, cat mai degraba e o chestiune care tine de context.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Information

This entry was posted on 2 Decembrie 2015 by in Evenimente si colaborari, Vin and tagged , , , , , , , , .

Disclaimer

Ceea ce scriu reprezinta opiniile si experientele mele personale referitoare la produsele si evenimentele descrise

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2,479 de urmăritori

Categorii articole

%d blogeri au apreciat asta: