Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Weekend printre daci si mistere


In dreapta, printre corturi militare, niste baieti se ajuta unul pe altul cu piesele din armura. Scuturile sprijinite in sulite s-au infierbantat deja de la soare. Sunt in intarziere, caci ceilalti legionari au inceput sa marsaluiasca. Pe partea cealalta, dinspre palisada, niste barbosi imblaniti agita agresiv sabii lungi incovoiate si urla nedeslusit. Unul din ei are si o torta aprinsa in mana. Mai in spate, netulburata, o fata imbracata intr-o tunica lunga de in invarte linistita cu lingura intr-un ceaun. Pe masura ce scuturile si coifurile zangane tot mai aproape, marginea platoului se umple de ecrane de telefoane ridicate la nivelul umarului. Se desfac beri. Se aplauda. A inceput simularea asaltului roman asupra unei fortificatii dacice la Festivalul DacFest, Simeria 2016.

batalie intre daci si romani

batalie intre daci si romani

Cu legionari, gladiatori, daci, sarmati si costoboci, ateliere de fierarie, demonstratii de lupte corp la corp, si dansuri romane. Ceremonia matrimoniului, olarit si bijuterii artizanale, gulas dacic si pita cu unsoare, sabii de lemn pentru copii, parapante si drone. Batalii epice in care catapultele trag cu ghemotoace de carton, scuturi care se ciocnesc cu zgomot de accident rutier, baloti de paie cuprinse de flacari, comenzi militare strigate in latina, incurajari de pe margine pentru gladiatorii favoriti.

De pe platoul inalt ce domina malul Muresului, privelistea se deschide larg, de la Germisara pana la Ulpia Traiana, iar in spate se vede creionata silueta sura a muntilor Sureanu, cu Sarmisegetuza Regia. Parca privesc locurile acestea intr-o alta lumina, cu atata atmosfera istorica in jur. Pe masura ce se lasa seara, mergem spre munte si urcam pe valea Gradistei, Sargetia pe numele sau dacic. Imi inchipui catune dacice imprastiate de-a lungul malurilor largi, legiuni marsaluind incolonate, undeva pe o culme o fortificatie cenusie luminata de torte. Muntii Orastiei arata parca mai salbatici, impaduriti si intunecosi decat pe vremea razboaielor daco-romane.

lupul dacic

lupul dacic

A doua zi patrundem si mai adanc pe valea Gradistei, pe soseaua serpuita, probabil neschimbata de sute de ani, unde doar asfaltul proaspat pare nelalocul lui. Cu ochii mintii poti ghici culmile pe care dacii si-au construit fortificatiile; Costesti, Blidaru, Fetele Albe, Piatra Arsa, toate formeaza un inel strans in jurul Gradistei –Sarmisegetuza Regia. Care chiar si acum, judecand din perspectiva locului, e o asezare strategica. De pe terasele asezate la aproape 1000 m altitudine, se puteau controla cu usurinta vaile Gradistei si Streiului, si prin ele accesul in lunca larga a Muresului, principala cale spre Transilvania dinspre sud-vest. Spatele era asigurat de masivul abrupt al Sureanului, iar vaile sunt relativ usor de controlat cu niste fortificati bine plasate.

Sarmisegetuza Regia

Sarmisegetuza Regia

Asezarea in sine e imensa, mult mai mare decat partea vizitabila. Practic, doar incinta militara si terasa sacra formeaza traseul clasic de vizitare. Vechea capitala isi pastreaza astfel un farmec misterios; dupa cucerirea romana, locul a fost cucerit de padure, iar fagii si ulmii grosi au devenit noii locuitori si paznici tacuti. Poate sunt de vina povestile, poate norii grosi se intuneca cerul si dau o lumina stranie, poate pietrele vechi cu cicatrici adanci, insa locul acesta are o atmosfera aparte, care te absoarbe. Nu neaparat chestii ezoterice, energii si vraji, ci pur si simplu un sentiment de istorie palpabila. Nu stiu, dar alte ruine n-au reusit sa-mi inspire senzatia asta.

Moara lu' Antone

Moara lu’ Antone

Si pentru ca tot am vorbit de mistere, seara am deschis o sticla de Mysterium alb de la Jidvei, alaturi de un pastrav genial, la Moara lu’ Antone. Acest loc e probabil definitia unei pensiuni agroturistice de bun gust. Se afla in ultima moara functionala de pe valea Gradistei, cu instalatiile ramase intacte: iazul morii, scocul, valtoarea, cele doua roti, joagarul de lemne, pietrele grele, etc. Cazare confortabila si curata, gazde primitoare, si o mamaliga facuta din faina macinata pe loc, chiar la moara. Sa tot stai seara la lumina lunii, ascultand caderea apei pe jgheabul vechi de lemn, si sorbind din pahar vinul proaspat, acid si aromat. Noaptea am visat cu nimfe, zeite si zane ale apelor…

Mysterium Jidvei cu pastrav si mamaliga

Mysterium Jidvei cu pastrav si mamaliga

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Information

This entry was posted on 19 Septembrie 2016 by in travel, Vin and tagged , , , , , , , .

Disclaimer

Ceea ce scriu reprezinta opiniile si experientele mele personale referitoare la produsele si evenimentele descrise

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2,479 de urmăritori

Categorii articole

%d blogeri au apreciat asta: