Florile Printului Stirbey
Florile creeaza un cadru placut pentru aproape orice activitate. Degustarea vinului are o aura cu atat mai prietenoasa si interesanta
daca are loc printre glastre si ghivece de flori. Este vorba de degustarea de vinuri Prince Stirbey, gazduita de Fine Romanian Wines si Floraria Olandeza. O fericita imbinare de lucruri frumoase si placute -ochiului, nasului si gustului. Iar alaturarea cu florile cred ca este si mai potrivita in acest caz, deoarece vinurile prezentate au ca trasatura distinctiva o componenta florala.
Amfitrioni serii au fost chiar Oliver si Raluca Bauer, de la Crama Prince Stirbey, trecandu-ne prin istoria si obiectivele cramei, metodele de vinificare folosite, filozofia vinurilor, planuri de viitor.
Ca si opening drink am inceput cu Cramposie Selectionata 2010. Considerat unul din cele mai vechi soiuri cultivate neintrerupt din tara, vinul a gasit conditiile optime in zona Dragasanilor, si o crama dispusa sa-l scoata din anonimat. Cei de la Prince Stirbey sunt la al saselea vintage parca de Cramposie, iar in fecare an acest vin se exprima altfel. Cel din 2010 are un puternic caracter vegetal-mineral -cel putin fata de 2008, care era mai fructat.
Nasul se deschide cu o aroma vioaie si patrunzatoare de cu flori de tei, pere si mere de vara. Aciditatea e prezenta in
mod echilibrat, da coerenta corpului, care dezvolta in special note de iarba strivita, flori de camp si ceva calcaros . Alcoolul este foarte bine integrat, se simte extrem de putin, doar cat sa asigure o volatilitate necesara punerii in valoare a elementelor vegetale. Cred ca servit bine racit va fi mai crocant, numai bun de asociat cu fructe de mare.
Tamaioasa Romaneasca vinificata sec a gasit in mine un adept fervent. Pastreaza perfect buchetul bogat a surorii dulci, -cu gutui, mere coapte, bujori-, gustul de pere busuioace si stafide, onctuozitatea si echilibrul. Finalul este mai scurt, „faultat” putin de lipsa oricarui rest de zahar rezidual. Un vin complet si rotund, care pe viitor isi poate asigura o personalitate proprie (daca e vinificat la fel de corect), iesind din umbra surori mult mai populare.
Cu mare interes am asteptat sa gasesc Novac-ul din 2010. Un soi aparut in urma incrucisarii dintre Saperavi si Negru Vartos
(Mavrud de Varna in Bulgaria), se pare ca nu imprumuta nici una din „genele” parintilor, dezvoltand o personalitate proprie. Vintage-ul 2010 este inca crud; d-nul Bauer afirma ca in primii 2-3 ani aminteste de un Shyrah tanar, iar la maturitate se apropie de un Pinot Noir matur.
Cel servit prezenta o culoare violeta puternica, stralucitoare, si nas retinut de mure, putine visine, lemn verde. Gustativ are tanini puternici care umplu gura si o usuca, pregatind terenul pentru fructele rosii si zemoase care se imbina cu un mic iz de iod.
Vinul cu siguranta mai poate beneficia de sederea la sticla inca vreun an, ceea ce cred ca il va mai finisa si va mai cizela aromele. Oricum, cred ca daca raspandirea lui va mai creste, ar putea concura serios Feteasca Neagra.
Despre Negrul de Dragasani si Tamaioasa Dulce m-am gandit cu parere de rau in drum spre aeroport, ca am fost nevoit sa intrerup brusc conversatia despre vinuri. Dintre flori.
Vinul din Cluj 
Ne bucuram ca ati petrecut o seara agreabila la „Fine Romanian Wines” si va asteptam oricand!
Multumesc pentru aprecieri, sper sa apuc sa particip la cat mai multe dintre evenimentele organizate acolo.
Sa fi fost cumva 2009 Novac-ul?
Corect, am primit deja sesizari in sensul asta de pe FB. Cel de 2010 -la anul 🙂