„A manca carti” nu e doar o expresie figurativa, si nu mai desemneaza doar actul devorarii lecturii paginilor. Evident, niste cercetatori s-au gandit ca o carte ar trebui sa te faca sa salivezi, la propriu, nu doar prin imaginile si cuvintele continute, ci chiar prin consistenta sa materiala. Adica, sa te faca sa-i mananci paginile, copertile, cotoarele, si ce se mai poate ingurgita de la o carte.
Publicata in 2012 si intitulata sugestiv: Eat Me. Appetite for Design, este o adevarata bucurie, atat vizuala cat si gustativa, pe la prima la ultima pagina. Evident ca vine in doua arome -vanilie si ciocolata- ca sa se adreseze unei game cat mai largi de cititori-gurmanzi!
Eat Me. Appetite for design
http://victionary.com/book/eatme_pg.html
Nu am putut, citind acestea, sa nu ma duc cu gandul la vinuri. Petrecem atata timp identificand potriviri culinare pentru albe si rose-uri, ori vinuri potrivite pentru cine stie ce realizare culinara…. Daca insusi ambalajul ori eticheta vinului ar fi the perfect match? Daca sticla si paharul ar fi comestibile -nu numai comestibile, ci si complementare cu aciditatea, aromele, textura, corpolenta si postgustul vinului? Daca dupa o sorbitura prelunga din pahar, am lua si o muscatura discreta din buza paharului, ori din gatul sticlei?
M-am gandit imediat la noile vinuri de la crama Bauer, lansate cu putin tam-tam si cu multa pofta de mancare, joia trecuta la Ethic Wine. Cum ar fi ca noul Sauvignonasse 2013, cu aciditatea sa percutanta si aromele verzi de mar de vara si leustean, sa vina intr-o sticla cu gust de quiche lorraine cu verdeturi?
Ori Sauvignon-ul Blanc 2013, intens aromat cu mango, lytchee si miere de soc, peste un fundal de note verzi si crocante, cu o mineralitate densa, sa se asorteze cu o muscatura din paharul cu gust de Brie cu nuci si miere? Dar cred ca cea mai interesanta potrivire ar fi ca eticheta noului Rose 2013 din Negru de Dragasani, cu arome rotunde si delicate de rodie si ceva fragute, cu o aciditate citrica, inalta, racoritoare, sa aiba textura si gustul mini-tartinei cu icre de stiuca si germeni… as dezlipi-o de pe sticla si as lua cate o inghititura delicata, cu fiecare sorbitura din pahar.
Sa nu uitam nici de Cramposia demidulce 2013, al carei zahar rezidual de 25 g/l e abia sesizabil, ascuns in spatele unei perdele de arome proaspete, vioaie, care il fac sa para doar demisec, iar finalul e surprinzator de racoritor, aproape mentolat. Aici as taia sticla de vin in bucatele de marimea unui deget, cu gust de sashimi de somon, si le-as inmuia in sos de soia si putin wasabi inainte de a le savura cu o inghititura de vin.
Cine stie, poate celebrii cercetatori vor gasi o astfel de solutie pe viitor, ca sa rezolve problema unui mancarii si bauturii cu o simpla sticla de vin. Pana atunci insa, nu va incumetati sa mancati etichetele si sticlele de la Bauer. Doar beti continutul. Cu incredere si pofta.