Intotdeauna reintalnirea cu vinurile cramei Liliac este o calatorie de descoperire, si in acelasi timp un exercitiu de memorie, a vizitelor atat de placute facute la cabana din varful dealului. Anul acesta nu s-a aratat ca degustarea noilor vinuri sa mi se intample in vie, la Batos, datorita ploilor si a valului de frig. La fel de bine a fost insa si intre rafturile inalte ticsite cu sticle de la Crama Noastra, unde micile incaperi s-au umplut pana la refuz cu curiosi sa deguste noile vinuri albe cu mamiferul inaripat pe eticheta.
Despre crama si filozofia din spatele vinurilor nu cred ca e nevoie sa mai amintesc, am scris deja destule articole in care mi-am explicat entuziasmul pentru conceptul inovator, suflul de prospetime, brandingul, consistenta in comunicare, si mai ales despre vinuri. Acelasi drum explicativ l-am mai parcurs inca odata miercuri seara alaturi de Ioana Micu, si am aflat in plus o multime de detalii interesante despre noile vinuri:
–Young Liliac 2013. Cel mai tanar membru al familiei, lansat inca din Decembrie, mai are inca niste urme din prospetimea tinereasca de asta iarna, iar melanjul de Pinot Gris si Feteasca Alba ii da o oarecare greutate in gust. De baut repede, cat inca se mai gaseste pe undeva;
–Feteasca Alba 2013. Probabil cel mai palid si mai discret vin alb degutat de mine anul acesta; culoarea abia bate inspre ceva nuante galben-verzui, iar daca vinul este servit bine racit, mirosul e undeva adanc in interiorul cupei paharului, aducand a ceva flori de camp si iarba proaspata. Un munte de aciditate ne asteapta in gura, citrica si vibranta. De fapt, nu e atat aciditatea inalta cat aromele foarte subtiri si discrete, care impreuna cu zaharul redus la minim, dau un vin taios, astringent si racoritor, dar sarac in consistenta aromatica;
–Feteasca Regala 2013. Galben-pai si stralucitor in pahar, are un nas frumos si bine exprimat, un melanj interesant intre ceva fructe tropicale (mango, ananas) si neaosele corcoduse galbene. Aromele sunt ajutate de un rest de zahar ceva mai generos, undeva la limita superioara a plajei vinului sec, care ii confera textura si consistenta in gura. Atacul este intens si bogat in fructe, iar finalul face loc unor arome mai austere, de coaja de lamaie si praf de creta. E un vin echilibrat, zvelt, care poate fi in acelasi timp „de racorire” ori „de pus in valoare” masa;
–Sauvignon Blanc 2013. Eram extrem de curios cum arata acest urmas al celebrului SB 2012. Se simte clar influenta caracteristicilor anului: daca 2012, cu seceta prelungita din toamna, a dus la niste arome intense, dense, coapte, cel din 2013 este mult mai echilibrat, mai rotund, mai crocant. Ardei gras verde, castravete, ceva dude albe se simt in gura, peste un substrat mineral. Aromele sunt simple, au o consistenta medie si nu sunt invazive. What you see is what you get. Daca as fi degustat vinul acesta in orb, as fi pus pariu ca e ceva din Chile;
–Rose 2013. Mi-a placut sa ma reintalnesc cu acest rose frumos din Pinot Noir, de pe o plantatie tanara. Daca anul trecut rose-ul din Feteasca Neagra era parfumat, delicat, seducator, acesta este zvelt, acid si vivace;
–Feteasca Neagra + Merlot 2011. Acesta a fost cu adevarat surpriza serii. Imi aduc perfect aminte cum il degustasem acum doi ani, pe terasa cabanei din varful dealului de la Batos, si fusesem sedus de prospetimea frumoasa a fructelor acestui vin tanar. S-a maturizat si rotunjit frumos, are complexitate si evolueaza in pahar, si cred ca se afla acum in momentul de glorie.
Dintre planurile de viitor, imi propun sa degust noua gama Crepuscul abia lansata, si se aude ca primul Pinot Noir de la Liliac se pregateste de lansare…