Metamorfoze de primavara
Regula de aur a degustarilor de joia seara de la Bruno este ca, dupa gusturile mele, trebuie sa contina vinuri cat mai interesante si diverse. Am o pasiune dementa pentru incercat mereu alte si alte etichete si abordari, ceea ce chiar mi se intampla de obicei. Si pe cuvant ca nu am de ce sa ma plang -si nici din partea celor care deja de aproape doi ani rezista destoinic la degustarile mele nu am auzit bombaneli si murmure. De aceea, vinurile mele „cele mai iubite” au un statut cat se poate de tranzitoriu, revenind periodic in atentie, si fiind mereu inlocuite de ”the next new thing„.
Also, ma bucur enorm cand mi se confirma vreo presupunere despre vreun vin ori crama, despre evolutie si potential, ori integrare aromatica, fie despre locul uni vin in ordinea degustarii, bazat pe flerul meu in a ghici stilul cramei si abordarea unui anume soi.
De data asta nu mi-a mai mers asa usor insa, la degustarea vinurilor de la Viile Metamorfosis, de saptamana trecuta. Vinuri gustate prima data anul trecut, in cadrul unei placute vizite cu ocazia inaugurarii cramei, vizita de la care mi-au ramas intiparite in minte, pe langa conversatiile placute, si vreo 2-3 etichete.
degustare la Bruno
Bazat pe amintirea acestora, pe flerul meu, si neavand timp sa degust vinurile inainte de eveniment, am ales o ordine care a fost relativ corecta teoretic: Metamorfosis Muscat Ottonel+Tamaioasa 2013, Coltul Pietrei Sauvignon Blanc 2013 bio, Metamorfosis Rose 2013, Cantus Primus Feteasca Neagra 2012, Viile Marchizului Negru de Dragasani 2013, si Coltul Pietrei Syrah 2013 bio.
La prima vedere, nimic gresit: incepem cu albul sec si discret, apoi continuam cu cel ceva mai intens, rose-ul e rose, apoi in ordinea suculentei si fructuozitatii punem Feteasca, Negrul, si la final Syrah-ul. Realitatea vinurilor, in schimb, e alta socoteala, care mi-a aratat inca o data cat de putin ne putem baza pe ceea ce ghicim si aproximam despre un vin. Pai de ce? Sa va explic:
ordinea e gresita!
-Muscat + Tamaioasa e relativ intens aromat si expansiv, in ciuda tineretii si a aciditatii ridicate
-Sauvignon Blanc Coltul Pietrei, prin contrast, e mai echilibrat, mai dens, mai mineral, locul sau potrivit fiind inainte de Muscat
-Rose-ul, sincer, ar fi trebuit sa deschida degustarea, fiind relativ liniar si generic, corect, fara asperitati, dar si fara ceva anume remarcabil
-Feteasca Neagra Cantus Primus 2012 e suculenta si cu mult fruct, dar are mult mai multi tanini decat anticipam
-Negrul de Dragasani e inca un diamant neslefuit, taninos si aspru, cu corp masiv, monolitic, multe fructe negre si lemn afumat. Anesteziaa papilele pentru o buna perioada, astfel ca e greu sa distingi notele fine ale unui..
-…Syrah 2013 Coltul Pietrei -bio, un vin pe ale carui arome picante si intepatoare m-am bazat, insa e mult mai fluid, elastic si tineresc decat am anticipat. De fapt, e cel mai light dintre cele trei vinuri rosii, cu o abordare inedita care pune in valoare finetea si integrarea in dauna picanteriilor si aromelor asertive. Nu e un Syrah comun, si a avut de suferit fiind pozitionat dupa Negrul de Dragasani.
Concluzii? Ordinea fireasca ar fi trebuit sa fie: Rose, Sauvignon Blanc, Muscat + Tamaioasa, Syrah, Feteasca Neagra, Negru de Dragasani. Notat, bagat la cap, si tinut minte pentru data viitoare. Care sper sa nu se amane prea mult.
fiecare isi vede de treaba lui
Vinul din Cluj 
Pingback: Degustare cu cap | Vinul din Cluj
Pingback: Degustare cu cap | Vinul din Cluj