Ganduri de la Castel
Viata ne ordonează vinurile asemenea unor camere de hotel: fiecare dintre ele insemnand o alta calatorie, o alta sticla, o alta eticheta, o alta traire. Intram in lumea vinurilor cu un mic rucsac in care ducem un minuscul bagaj de impresii si memorii olfactiv-gustative. Facem check-in-ul, cu un freamat de incantare la primul pahar, cu chef de a descoperi lucruri. Ne perindam prin camere. Deschidem sticle. Mai uitam sa iesim. Mai gresim usa. Mai dam peste altii care au ajuns in camera inaintea noastra si au incins acolo un chef…
Castel Jidvei Gewurztraminer 2002
Incepem sa adunam in bagaj experiente, arome, texturi, suveniruri mentale. Rucsacul se umple, nu mai e mult loc si e tot mai greu de carat. Mai sunt multe camere de vizitat, asa ca alegem cu grija urmatoarea detinatie. Ne uitam la usa, la clanta, la covorul din fata… intrebam in stanga si in dreapta de reputatie, de terroir… Si cateodata intram din impuls, pentru ca instinctul spune ca in spatele usii e ceva.
Nu-mi pare rau ca am deschis usa camerei hotelului imaginar, in care se afla acest Gewurztraminer Rezerva 2002, demidulce, cules tarziu, din gama Castel Jidvei. Producatorul il ghiciti si singuri. Nu e un vin, e o experienta, e o traire. Si asa cum se intampla de obicei cu vinurile care te marcheaza, cuvintele descriptive vin greu, pentru ca nu fac decat sa incatuseze memoria gustativa.
Tehnic, vinul e echilibrat, cu o aciditate medie, textura catifelata, corp dens, arome prelungi, intense, complexe, evolueaza frumos in pahar, postgust foarte lung.
Imaginativ, vinul e ca o fereastra deschisa a unei camere de hotel Belle Epoque, fereastra care da spre un parc cu migdali si crini infloriti.
Eu l-am gustat alaturi de o tarta cu mere, pudrata cu zahar.
Gewurztraminer Jidvei si prajitura cu mere
Vinul din Cluj 