Bere de Bangkok
Am vizitat mai mult decat am pozat, am pozat mai mult decat am povestit, si am povestit mai mult decat am scris… Asa e cand mi se invalmasesc in continuare in minte gandurile si impresiile, chiar daca (cel putin) am terminat de sortat fotografiile. Serialul de sase episoade, s-a scurtat asadar la doua. Hai trei.
ofrande de flori
Caci o saptamana in Bagkok si imprejurimi abia e suficienta ca sa-ti faci o idee despre cate lucruri ai putea vedea si ai putea face la urmatoarele vizite. Caci vor mai fi vizite, nu ma indoiesc de lucrul asta. E o tara atat de …asiatica, si cu o atmosfera atat de …exotica (vedeti ce pana de epitete am!), incat e greu de gasit o propozitie-doua care sa sumarizeze aceasta experienta. Am incercat sa inghesuim in cele 6 zile (plus 2 de zbor) petrecute acolo, activitati cat mai diverse: clasicele vizite la temple, arhitectura, plimbari prin parcuri, tura cu tuk-tuk, piete, terase, Khao San Road, Chinatown, cu barca pe Chao Praya, Asiatique Riverfront, plus o croaziera pe micul paradis tropical numit insula Koh Samed.
plaja Ao Phai
Ce am ratat: sky-bar-urile aflate la inaltimi ametitoare in cladirile din districtul financiar, croaziera la ruinele vechii capitale Ayutthaya, shopping la uriasele mall-uri Siam si Parangon -probabil cele mai mari din Sud-Estul Asiei, barurile din Nana Plaza (cautati si aflati ce e acolo), statiunea Pathaya, piata plutitoare Amphawa, …si astea sunt doar cele din Bangkok si imprejurimi. Resurse? cele mai bune sunt bineinteles Tedoo si Imperator; cititi acolo si multe altele.
Ce am baut: am ramas dezamagit ca intalnirea mea mult asteptata cu eluzivele vinuri thailandeze s-a amanat pentru o vizita viitoare. Da, exista vinuri thailandeze, spre surprinderea multora. Povestea e cam asa: undeva in provinciile din sud, s-a experimentat prin anii ’50 cu cultivarea strugurilor de masa, iar apoi prin anii ’70 au prins curaj si au incercat sa adapteze si soiuri de struguri pentru vin. Dintre rosii au fost selectate Tempranillo si Shiraz, iar dintre albe Colombard si Chenin Blanc. Firesc cumva, din moment ce sunt soiuri ce au fost adaptate cu succes si in alte locuri din lume cu clima calda. Provocarile au fost multe -de la perioada de repaus vegetal foarte scurta (data de absenta iernii), la temperaturile ridicate, dar mai ales la infectiile permanente cu mucegaiuri, datorita umezelii. Se pare ca au reusit sa depaseasca cel putin o parte din aceste dificultati, dat fiind ca am vazut in aeroport, in duty-free, cel putin sase etichete diferite. Marea provocare ramane in continuare distributia si accesibilitatea -nu veti vedea vinuri Thai prin magazinele de la colt din Bangkok. Sunt putine, greu de gasit, greu de comandat, si mai ales prohibhitiv de scumpe, datorita unor taxe locale de aproape 400%… Asadar, in aeroport, o sticla porneste de la 750 THB, echivalentul a 70 lei. No thanks.
vinuri din Thailanda
Berea in schimb, e multa, diversa, rece, si accesibila aproape oricand. Am incercat marcile mainstream pe care le-am gasit la terasele unde ma invarteam de obicei. In general sunt beri de tip lager clasic, cu preturi cat se poate de rezonabile, intre 40 si 90 THB sticla (adica intre 4 si 9 lei), in functie de numarul de fitze a terasei. Favorita mea a fost Leo -probabil puternic influentat de atmosfera de cina romantica pe plaja unei insule tropicale… Apoi Chang si Singha sunt beri corecte de fiecare zi. Cea mai slaba a fost Archa (si cea mai ieftina), pe care am combinat-o cu o punga mare de chips-uri picante, cu aroma de creveti. Moartea papilelor.
Vinul din Cluj 
No, la naiba, dacă știam că mergi pe acolo, te-aș fi rugat să îmi aduci niște etichete de bere pentru colecție…grrrrr…amu tre să mă duc eu pînă în Tailanda…mi-ai făcut poftă, nu de alta 😉
Pai daca imi spuneai… Dar du-te n-o sa-ti para rau!