M-am comportat aproape ca intr-un film cu spioni. Am aflat de la cineva, care a aflat de la cineva, care stia de la cineva care a vazut cu ochii lui …cel putin asa zicea. Am cautat conspirativ adresa intr-un cartier strain mie. Oricum GPS-ul nu mi-a fost de nici un folos, in incurcatura de alei si fundaturi. Am trecut de patiseria de la parter, am urcat niste trepte intunecoase si am sunat la o usa ce nu dadea nimic de banuit.
Mi-a deschis Darko, creierul, muschii si fermentul berii Hophead. Cea mai artizanala si mai de cartier bere din Cluj, si posibil din Romania. Atat de artizanala, incat tot procesul si toata instalatia de productie incape intr-o bucatarie ceva mai mare, iar cele sase sortimente se produc prin rotatie. Atat de „de cartier”, incat trei strazi mai incolo nimeni nu stie de ea. Se gaseste in vreo doua baruri din centru, dar cel mai sigur e tot la scara blocului…
M-am aprovizionat cu doua dintre sortimentele de la Hophead -bineinteles, in perspectiva hidratarii dupa alergare.
Autopilot este o Blonde Ale, si numele e foarte potrivit: curge pe gat in jos fara nici un ghidaj. Textura subtire, cu hameiul discret, in principal arome citrice si florale, e o bere lejera si foarte …feminina, daca imi permiteti. Ca un fel de prossecco din malt. E atat de lejera de fapt, incat dupa o alergare mai serioasa ai nevoie de mai mult de una. Verdict: buna de hidratare.
Opium este o IPA ceva mai groasa, mai texturata, mai maltoasa ca sa zic asa. Clasica aroma de caramel si nuci prajite, cu un fond amarui. Destul de echilibrata, vireaza spre dulce in final. O bere gustoasa, pe care o bei incet, relaxat, in timp ce povestesti celor din jur aventurile de la ultima tura de trail running de asta iarna. Verdict: buna dupa hidratare.
Etichetele sunt si ele destul de inspirate, mai ales explicatiile. Sa va divulg adresa? Nu, nu sunt pregatit sa fac asta. Dar urmariti-ma cand ma mai duc acolo…
mehedinti …